STOP! Ascultați asta - inițiativele legislative cu caracter retroactiv (adică darea în plată, să fim înțeleși) sunt risc sistemic; și nu orice soi de risc, ci unul SEVER. Ele se adună cu perspectiva Brexitului, iar rezultatul este o stabilitate macroeconomică românească periclitată. Și nu spune oricine chestia asta, ci însuși guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu. Și nu oriunde, ci la prezentarea Raportului asupra stabilității. Nu că ar conta, dar sună bine, trebuie să recunoști. Iată ce adaugă șeful BNR - „Astăzi, în plan internațional, vorbim despre coborârea dobânzilor sub zero și despre stagnarea seculară, teme care acum 50 de ani erau de neimaginat. Așa că trebuie să fim atenți la ce rămâne, iar fundamentele economice din piață trebuie să rămână. Nu trebuie să creăm vulnerabilități suplimentare care să se adauge“. Interesant este că Isărescu cere autorităților să o lase mai moale cu prociclicitatea, asta deși BNR nu-i chiar un etalon de anticiclicitate. Și viceguvernatorul Liviu Voinea a fost folosit joi de BNR, pentru a vorbi despre stabilitate financiară și riscuri sistemice. Și el a numit cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar drept risc de intensitate MAXIMĂ. Ar fi vorba de o suită de inițiative legislative care își propun să intervină retroactiv în contractele de credit, nu doar de darea în plată.

IRONIE MARE Analistul Florin Cîțu remarcă amuzat faptul că BNR a văzut criza din 2008 abia în 2010 și a zis că, dacă scazi taxele, scad și veniturile - „Surpriza este riscul identificat de experții de la BNR. Nu, nu este vorba despre subvenția Prima Casă, așa cum te-ai fi așteptat dacă citeai puțin despre Fannie Mae și Freddie Mac și despre cum au aruncat lumea în criză, în 2008. Nu este nici măcar cea mai mare expunere din UE ca procent din active bancare pe riscul de stat. Nici măcar intervențiile în piața valutară și monetară, netransparente și discreționare, nu sunt luate în calcul. Sau încercările directe/indirecte ale BNR de a influența politica? Nu. Este vorba despre cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar. Bum!“. Stai liniștit, că banca centrală ne apără de acest risc sever, că doar are cinci membri în comitetul de macroprudențialitate, care va face sugestii sugestive pe care autoritățile ar face bine să nu le ignore. Oarecum ironic este faptul că BNR identifică Parlamentul României ca risc sistemic major, mai spune Cîțu: „Și nu am cum să nu fiu de acord. În momentul în care Parlamentul a votat în unanimitate conducerea BNR, fără să verifice legătura cel puțin teoretică cu domeniul monetar, riscul a fost introdus în sistem“.