Asociaţia Magistraţilor din România ar putea fi recunoscută de Guvern ca fiind de utilitate publică, statut care conferă, printre altele, dreptul preferenţial la bunuri de proprietate publică şi fonduri bugetare. Ministerul Justiţiei a elaborat un proiect de hotărîre prin care propune recunoaşterea Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR) ca fiind de utilitate publică, proiect ce urmează a fi supus dezbaterii publice. Potrivit notei de fundamentare a proiectului de act normativ, Asociaţia Magistraţilor din România a formulat o cerere pentru recunoaşterea sa ca fiind de utilitate publică, şi în acest sens a depus şi documentele din care rezultă că îndeplineşte condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Asociaţia Magistraţilor din România este o persoană juridică, înfiinţată la 3 februarie 1993, care are drept scop reprezentarea intereselor magistraţilor de orice ordin în raporturile cu celelalte subiecte de drept, pe plan intern şi internaţional, promovarea libertăţii şi demnităţii profesiei şi apărarea statutului magistraţilor în statul de drept.Asociaţia a derulat programe de cooperare cu mai multe instituţii din domeniu, precum Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Curtea Constituţională a României, Centrul de Resurse Juridice, Pro Democraţia, Transparency Internaţional Romania, Uniunea Naţional a Barourilor din România şi Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii. Totodată, AMR este recunoscută şi pe plan internaţional, fiind membru activ al European Association of Judges şi la International Association of Judges, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărîre. Membrii AMR participă la Grupul de lucru creat la nivel guvernamental în procesul de monitorizare a reformei în justiţie. AMR a fost numită de Delegaţia Permanentă a Comisiei Europene la Bucureşti - în prezent Reprezentanţa Comisiei Europene în România - ca raportor asupra stadiului reformei în România. AMR a colaborat cu Ministerul Justiţiei la elaborarea unor acte normative importante, ca de exemplu Codul penal, Codul de procedură penală sau Legea nr.303 din 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, se mai arată în nota de fundamentare a proiectului. Anul trecut în septembrie, Guvernul a aprobat un proiect de lege care prevede că asociaţiile şi fundaţiile care solicită acordarea statutului de utilitate publică vor fi obligate să îndeplinească cerinţe suplimentare, respectiv să nu desfăşoare activităţi politice sau de sprijinire a unor partide, să deţină un sediu adecvat şi să beneficieze de personal specializat şi fonduri. Alte condiţii obligatorii se referă la activităţile desfăşurate de aceste asociaţii şi fundaţii, care trebuie să fi condus la rezultate benefice pentru comunitate, şi la dovada unei capacităţi profesionale de autofinanţare a serviciilor dezvoltate de cel puţin 30% din costul total al acestora.