În cei 18 ani de presă pe care-i am la activ, am întîlnit tot felul de personaje. Politicieni români, oameni de afaceri, jurnalişti de calibru, oameni de cultură, diplomaţi şi politicieni internaţionali de calibru, sportivi, militari, medici şi alţii. Am observat derapajele unor oameni plătiţi de stat să respecte democraţia, presa, adversarii politici şi libertatea de expresie. De la faimoasa expresie adresată de fostul preşedinte Ion Iliescu unui jurnalist al ziarului “Telegraf”: „De ce urli, măi animalule?!”, considerată drept debutul jignirilor adresate mass media, tot felul de expresii au fost auzite în toţi aceşti ani. Adrian Năstase a cerut opoziţiei să-i numere ouăle, de la înalta tribună a Parlamentului. Corneliu Vadim Tudor a stropit, precum un sifon cu spanac, sute de români cu invective din cele mai greu de suportat pe hîrtia de ziar. În ultimii patru ani, campionul mizeriilor verbale a fost preşedintele Băsescu, cel care a folosit la adresa ziariştilor expresii de genul găozar, păsărică, ţigancă împuţită. O combinaţie de termeni sexuali de gura portului şi discriminatorii la adresa unei minorităţi, condamnaţi atît de organismele de specialitate, cît şi de justiţie. Cu siguranţă, au mai fost şi alţii, dacă facem un inventar riguros al derapajelor verbale şi de intenţie ale clasei politice.

Ceea ce s-a întîmplat însă cu o săptămînă în urmă a depăşit cu mult limita cea mai de jos. Un puhoi de ameninţări cu bătaia şi cu moartea, plus o gravă atingere adusă breslei jurnaliştilor au venit din partea familiei şefului statului. Mai precis, din partea miliardarului Mircea Băsescu, fratele lui Traian Băsescu. Euforic şi derapant precum celebra sa rudă, Mircea Băsescu i-a spus unui jurnalist de la “Gândul” că “sunteţi toţi nişte găozari, cum bine v-a spus frati-miu”. Apoi i-a transmis lui Mugur Ciuvică, preşedintele Grupului de Investigaţii Politice, fost şef de cabinet al preşedintelui Emil Constantinescu, două lucruri: că-l va bate şi că-i face un loc de veci pe terenul căpătat de clanul prezidenţial printr-o asociere de tip Popoviciu. Dacă limbajul unei persoane trecute de 50 de ani (care se presupune că-i include pe cei 7 de acasă) este jignitor şi urît mirositor, putem să-l trecem la categoria neamurilor proaste. Nu sînt puţine cazuri de oameni care te surprind, în ciuda vîrstei şi a experienţei lor de viaţă, cu bădărănismul lor. Fratele preşedintelui se încadrează perfect în categoria nesimţitului de tranziţie, cu Mercedes de peste 100.000 de euro şi viloi, care-şi oripilează semenii cu limbajul său.

Dacă reuşim să trecem peste aceste caracteristici ale clanului Băsescu, nu putem însă accepta sub nicio formă aspectele penale ce decurg din gesturile lor. Ameninţarea cu moartea, cum foarte transparent reiese din afirmaţia “vreau să-i fac un cavou domnului Ciuvică”, este indiscutabil un element infracţional. Unul specific mafioţilor, care ştiu că au foarte multă putere, că sînt protejaţi de relaţii sus-puse. Şi nu li se întîmplă nimic, nici măcar dacă transmit dechis unui om faptul că-l vor mort. Anunţul lui Mircea Băsescu a fost făcut chiar prin mass media, existînd şi dovada înregistrată în acest sens. Discutînd cu mai mulţi avocaţi în legătură cu acest demers incalificabil al fratelui preşedintelui României, mi s-a indicat un articol de lege. Este vorba despre articolul 193 Cod penal, care prevede pedepsa cu închisoarea sau amendă penală pentru ameninţarea cu moartea. Vă recomand să cautaţi acest articol şi să-l citiţi. El a fost aplicat multor mardeiaşi de meserie, în cei 20 de ani, în instanţele româneşti. În interiorul Uniunii Europene (unde nu ştiu ce cautăm cu astfel de exemplare), pentru asemenea fapte ale unui membru al familiei, demnitarul îşi dă imediat demisia. Regimul Traian Băsescu are însă din ce în ce mai puţin de-a face cu democraţia. De aceea nu ne putem gîndi la demisia domniei sale. Nici măcar nişte scuze publice, doar aşa, de ochii lumii. De unde scuze, cînd amîndoi gîndesc şi vorbesc la fel? Doar sînt fraţi, nu?

Putem doar să-l încadrăm undeva pe fratele preşedintelui României. După exemplul excepţional al postului Radio Guerilla, în Atlasul de mitocănie urbană, Mircea Băsescu ar putea fi definit cam aşa: mitocanul de Marea Neagră, specie cu denumire în latină Bădăranus Pontus Euxinus.