Preşedintele american în exerciţiu a aprobat Acordul Atomic încheiat cu mai multe ţări membre NATO, printre care şi România, se arată într-un comunicat al Casei Albe. ”Am decis că aplicarea Acordului Atomic, inclusiv cooperarea şi comunicarea informaţiilor secrete în acest domeniu, cu privire la noile state, nu va constitui un risc la adresa securităţii şi apărării comune”, a precizat Bush, referindu-se la Acordul între Părţile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru Cooperarea privind informaţiile în domeniul Atomic (North Atlantic Treaty for Co-operation Regarding Atomic Information). Acest acord permite doar transferul de informaţii atomice, nu şi de arme, material nuclear sau echipament. Participarea la Acordul Atomic va permite Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, României, Slovaciei şi Sloveniei să aibă acelaşi statut în cadrul NATO în privinţa problemelor nucleare ca acela al actualelor părţi ale acordului. Acest acord este încheiat între SUA şi fiecare din aceste şapte ţări.

Washingtonul a investit, în 2008, peste 52 de miliarde de dolari în arsenalul său nuclear şi programele aferente, dar doar 10% din această sumă au fost dedicate prevenirii unui atac nuclear sau luptei împotriva proliferării, potrivit unui studiu publicat luni. “Aproximativ 56% din bugetul total (29,1 miliarde) au fost consacrate administrării, menţinerii şi îmbunătăţirii arsenalului nuclear”, potrivit datelor extrase din documente publice de centrul de analiză Carnegie Endowment for International Peace. “Aceste costuri vor creşte net dacă propunerea Departamentului pentru Energie de a relua producţia de arme nucleare este aprobată”, precizează studiul. Aproximativ 17,5% (9,2 miliarde de dolari) au fost consacraţi programelor americane de apărare antirachetă. Aproape 16% (8,3 miliarde) au fost utilizaţi pentru acoperirea costurilor ecologice ale programului nuclear, se detaliază în acest raport. În schimb, eforturile pentru a stopa proliferarea armelor şi a tehnologiei nucleare, pentru a împiedica circulaţia armelor necontrolate şi utilizarea armei nucleare constituie o prioritate bugetară limitată, cu doar 9,9% din total, adică 5,2 miliarde de dolari. Doar 1,3% din bugetul consacrat securităţii nucleare (700 de milioane de dolari) au servit pregătirii pentru consecinţele unui eventual atac nuclear, subliniază studiul, care consideră această sumă insuficientă, din cauza temerilor provocate în ultimii ani de oficiali guvernamentali şi de alţii, în ceea ce priveşte posibilitatea tot mai mare a unui atentat terorist cu armă nucleară sau radiologică pe teritoriul american.