Pe scurt, câteva ştiri din Justiţie din săptămâna care s-a tocmai s-a încheiat: sentinţa, în prima instanţă, în dosarul Microsoft; denunţuri împotriva fostului preşedinte al țării, fostului şef al Senatului, fostului şef al SRI, fostului şef al DNA, actualului şef al BNR făcute de Alina Petre (Măgureanu); arestarea primarului Onțanu; noul dosar şi numele care apar din el pentru Sebi Ghiţă; achitarea lui George Copos şi Camelia Voiculescu în dosarul Loteria 2; respingerea cererii de apărare a reputaţiei judecătoarei Camelia Bogdan şi cheful din aceeaşi seară cu Vasilică Dănileț; declaraţiile dure ale lui Traian Băsescu referitoare la noul Binom.

Nici nu mai ştii ce să zici! Dar începi să înţelegi despre obiectivitatea şi independența Justiţiei!

Toată lumea a comentat în toate felurile sentinţa din dosarul Microsoft: că sunt prea mici pedepsele, că nu au fost condamnaţi adevăraţii făptaşi, că nu se recuperează prejudiciul, că unii au rămas şi cu bani, şi fără dosar etc. Eu v-aş spune câteva vorbe despre dosar, fără însă să-l comentez pentru că nu e o soluţie definitivă şi deci... va urma! Pedepsele sunt mari, adică aproape de maxim. De ce? Pentru că există nişte legi în ţara asta şi ele trebuie respectate, astfel că judecătorii sunt obligaţi să aplice prevederile legii privind recunoaşterea faptelor şi cele privind beneficiul acordat denunţătorilor. De exemplu, celebrul Dorin Cocoș, care a recunoscut faptele şi a făcut şi un denunţ, beneficiază de o reducere cu o treime a pedepsei pentru recunoaştere şi de o jumătate pentru denunţ! Aşa că acesta putea, conform legii, să primească o pedeapsă maximă de 2 ani şi 4 luni şi a fost condamnat la 2 ani. Adică aproape la maximul prevăzut de lege. La aceasta se adăugă şi partea civilă, respectiv confiscarea sumei de 3,7 milioane de euro, deşi el a recunoscut şi în dosar s-a dovedit că a primit 1,2 milioane de euro. Deci i s-a confiscat de trei ori mai mult decât a luat!!! Aşadar, cel care trebuie să fie nemulţumit este chiar el, deoarece a primit o pedeapsă aproape de maxim şi o confiscare de 3 ori mai mare!

Pentru Florică şi Pescariu nu aveam nicio aşteptare pentru simplul fapt că ei nu au fost trimişi în judecată de către DNA. Deci evident că nu aveau cum să fie condamnaţi de către instanţă! De ce nu au fost trimişi în judecată este o altă chestiune! Care însă nu ţine de această judecată, ci de cum se fac azi dosarele (unii ar spune că se fac cu dedicaţie, dar eu nu pot să cred aşa ceva)! Pe scurt, băieţii ăştia doi s-au prezentat frumos la DNA (nu pot să cred că i-a trimis cineva) şi au făcut nişte denunţuri împotriva celor 4 care au fost trimişi în judecată, iar potrivit legii penale, cel care denunţă darea de mită are clauză de nepedepsire, astfel că dosarele lor au fost clasate pentru acest motiv! Sigur că rămâne întrebarea ce rezultă dintr-o declaraţie a preşedintelui Traian Băsescu - “eu ştiam de dosarul Microsoft din 2012”, şi atunci întrebarea este cum au denunţat cei doi în 2014 fapte pe care instituţiile statului le ştiu cel puţin din 2012?

Despre denunţurile Alinei Petre (Măgureanu) am o singură întrebare: De ce sunt publice? Şi mai ales de ce a fost încurajată să le facă publice (aşa a declarat)? Poate că şi opinia publică ar trebui să se întrebe, dar mai ales Inspecţia Judiciară, căci, nu-i aşa, pentru buna desfăşurare a procesului penal sunt oameni care stau arestaţi preventiv sau sunt puşi sub control judiciar tocmai pentru a nu putea lua legătura între ei şi pentru a nu putea influenţa procesul penal. Or, dacă denunţaţii sunt deja la curent cu toate cele arătate...!!! În plus, există şi zvonul că se va încerca atacarea din nou a unui membru al CCR, dar după eşecul de anul trecut cu struţii lui Toni Greblă şi rochiile nevestei...

Arestarea primarului Neculai Onțanu pentru o faptă de acum 10 ani şi tocmai când începea campania electorală ridică semne de întrebare faţă de necesitatea unei astfel de măsuri raportat la buna desfăşurare a procesului penal şi actualitatea pericolului social al acuzatului! Poate că instanţa va motiva cumva aceste aspecte, dar orice motivare rămâne totuşi sub semnul acestor întrebări.

Noul dosar al lui Sebastian Ghiţă va fi fără discuţie capul de afiş cel puţin pentru săptămâna care începe! Nu doar pentru că se va supune la vot arestarea acestuia, ci şi pentru că acolo se vor vedea legături incredibile între politicieni, procurori, poliţişti şi oameni ai serviciilor. Şi noi vom înţelege mai bine ce înseamnă independența Justiţiei, lupta anticorupţie şi despre acoperiţii din Justiţie (negăsiţi de preşedintele Iohannis)!

Despre achitarea definitivă a lui George Copos şi a Cameliei Voiculescu în dosarul Loteria 2 nici nu a mai apucat lumea să vorbească deşi e un mare eşec al DNA, dar şi al trompetelor din presă care cântă la ordin! Doar că acum ordinul a fost să... tacă!

Prestaţia judecătoarei Camelia Bogdan în fața CSM-ului a arătat cine sunt oamenii din Justiţie pe mâna cărora lăsăm vieţile oamenilor. Să nu credeţi că doar prestaţia ei a fost dezastruoasă, şi prestaţia membrilor CSM a arătat o mare lipsă de profesionalism. Dacă aşa se comportă cu o colegă care avea doar o cerere de apărare a reputaţiei profesionale, vă puteţi imagina cum se comportă în faţa unor avocaţi sau în faţa unor cetăţeni justiţiabili! Şi ca toată ziua să se termine magistral, supărată, doamna judecător s-a distrat puţin în Centrul vechi împreună (din întâmplare) fix cu membrul CSM Vasilică Dănileț, care era cu câteva ore mai înainte pe post de votant imparţial privind cererea acesteia. Asta sigur pentru a vedea toată ţara cam cum se aranjează voturile în CSM şi care sunt relaţiile dintre cei care votează şi cei care cer votul! Curat independent! Că de morală şi profesionalism evident că nu mai poate fi vorba...!!! Dar cine se mai aştepta la morală sau conduită profesională de la Dănileț?

În final, nu pot să trec peste declaraţia fostului preşedinte Traian Băsescu privind naşterea noului Binom! Ceea ce transmite această declaraţie este de o gravitate rară, respectiv că lupta anticorupţie nu are un caracter obiectiv, ci că ea este rezultatul unor negocieri şi înţelegeri între unii (pe care preşedintele i-a numit mafia denunţătorilor) probabil bine coordonaţi şi organele de anchetă. Şi să nu uităm că fostul preşedinte a mai spus şi că “tăcerea mea are nişte limite”. Aşadar, domnule preşedinte... vă aşteptăm...!