• Prin introducerea tichetelor de sănătate, ministerul de resort urmăreşte înlăturarea practicii şpăgii date de pacienţi medicilor

• Dacă peste 50% dintre români nu sînt de acord cu introducerea tichetelor de sănătate, această măsură nu va fi aplicată împotriva voinţei populaţiei

• Tichetul pentru sănătate desemnează contribuţia personală a pacientului la plata serviciilor de sănătate, a medicamentelor şi a dispozitivelor

• Asistenţa medicală de urgenţă rămîne gratuită, însă, dacă un pacient se prezintă la Urgenţă, iar acolo se va constata, ulterior, că respectivul caz nu reprezintă, de fapt, o urgenţă medicală, el va trebui să plătească, pentru servicii, 20 de lei

Tichetele de sănătate nu vor mai fi implementate de la 1 septembrie, aşa cum s-a anunţat iniţial, ci din 2010, însă numai dacă autorităţile vor menţine soluţia de coplată a serviciilor medicale, au precizat, ieri, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii (MS). „De la 1 septembrie, vor fi analizate propunerile venite de la Colegiul Medicilor, de la pacienţi şi de la comisiile de experţi din minister. Legea nu este gata, încă se lucrează la ea. Tichetele de sănătate vor fi implementate, dacă se va menţine această idee, abia din 2010”, au mai spus reprezentanţii ministerului. MS anunţa, atît la sfîrşitul lunii aprilie, cît şi la sfîrşitul lunii iunie, că pachetul de servicii şi sistemul tichetelor de sănătate vor fi definitivate la 1 iulie, urmînd ca, pe timpul verii, să fie făcută o campanie de informare, astfel încît implementarea să poată fi făcută de la 1 septembrie. “Începînd din această toamnă, se vor introduce mecanismul de coplată a serviciilor medicale şi pachetul minim de servicii. Prin introducerea acestor tichete de sănătate, MS urmăreşte înlăturarea practicii şpăgii date de pacienţi medicilor. Pachetul de servicii va fi implementat de la 1 septembrie, iar în timpul verii urmează să fie făcută o campanie de informare”, preciza, la sfîrşitul lunii iulie, Ion Bazac. Şi preşedintele Casei de Asigurări de Sănătătate, Irinel Popescu, a precizat, la sfîrşitul lunii mai, că românii vor utiliza tichetele de sănătate în unităţile sanitare, de la 1 septembrie. “Un grup de experţi ai Băncii Mondiale, împreună cu experţi de la noi, lucrează la introducerea după 1 iulie a unui sistem de coplată. MS s-a angajat ca, pînă la 1 iulie, să definească condiţiile în care aceasta să fie introdusă, iar de la 1 septembrie să devină operaţională”, a declarat Popescu. Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, a precizat, în iulie, că dacă peste 50% dintre români nu sînt de acord cu introducerea tichetelor de sănătate, această măsură nu va fi aplicată împotriva voinţei populaţiei. Astfel, MS efectuează sondaje lunare, pînă în septembrie. Dacă mai puţin de jumătate dintre români se vor pronunţa împotriva tichetelor, acestea vor fi utilizate începînd cu 1 septembrie. Tichetul pentru sănătate desemnează contribuţia personală a pacientului la plata serviciilor de sănătate, a medicamentelor şi a dispozitivelor. Acesta se va aplica în medicina primară, la medicul de familie, la medicul specialist şi în spitale, însă nu şi pentru asistenţa medicală de urgenţă, potrivit ministrului Sănătăţii. Tichetul va reprezenta o sumă de bani, în limita a cel mult 600 de lei pe an, pe care pacientul o va plăti la unităţile sanitare pentru anumite servicii medicale, inclusiv consultaţii, spitalizări, analize de laborator şi alte investigaţii. Excepţie face asistenţa medicală de urgenţă, unde serviciile rămîn gratuite. Dacă, însă, un pacient se prezintă la Urgenţă, iar acolo se va constata, ulterior, că respectivul caz nu reprezinta, de fapt, o urgenţă medicală, el va trebui să plătească, pentru servicii, 20 de lei.

Categoriile defavorizate sînt protejate

Categoriile defavorizate vor fi protejate, fiind scutite de la plata tichetelor. Astfel, persoanele asistate social, pensionarii cu mai puţin de 700 de lei pe lună, şomerii, tinerii sub 18 ani şi persoanele cu handicap nu vor plăti tichete pentru sănătate. Suma anuală a contribuţiilor pentru aceste categorii, care trebuie susţinută din fonduri publice, este estimată la 550 de milioane de lei. Potrivit estimărilor MS, un pacient va avea, în medie, o contribuţie personală prin tichete de 350 de lei pe an. Suma reprezintă contravaloarea a circa 2 episoade de spitalizare continuă, 2 spitalizări de cîte o zi, 6-8 vizite la medicul de familie, 4 vizite la medicul specialist, o vizită la domiciliu, 10 analize de laborator, o investigatie radiologică şi o investigaţie de înaltă performanţă. Intervenţiile chirurgicale şi analizele în spitale vor rămîne gratuite, în sensul că ele se acoperă integral din contribuţiile la asigurările de sănătate. În spital, pacientul va plăti suplimentar prin tichetul pentru sănătate doar pentru internare, şi nu mai mult de 50 de lei pe un episod de internare care presupune mai mult de două zile, indiferent de durată. În spital se vor mai plăti şi eventuale investigaţii de înaltă performanţă, însă nu mai mult de 200 de lei - cît va costa pacientul o investigaţie de înaltă tehnologie precum un RMN cu substanţă de contrast. Odată cu introducerea tichetelor, prezenţa medicului de familie la cabinet va fi de şapte ore pe zi, concomitent cu încurajarea vizitelor la domiciliu, care vor fi acoperite parţial din fonduri publice, spre deosebire de situaţia actuală, în care vizitele în afara programului de lucru sînt suportate integral de pacient. Bazac estimează că, în urma introducerii sistemului de tichete, vor fi colectate de la populaţie peste 700 de milioane de lei. Fondurile rezultate din tichetele pentru sănătate vor rămîne la furnizorul de servicii, adică la personalul medical şi la spitale. Din aceste sume se vor putea suplimenta atît fondurile pentru investiţii, cît şi veniturile personalului medical. Pachetul General de Servicii Medicale, care include şi tichetele de sănătate, a fost aprobat de Guvern pe 1 iulie.