Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) se va întruni pe 4 septembrie, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, netrimiţînd Consiliului pînă ieri propunerea sa pentru noul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). În urmă cu o săptămînă, ministrul anunţa că propune pentru şefia DNA pe procurorul Monica Şerbănescu, iar pe Daniel Morar, fostul şef al acestei instituţii, pentru postul de Înalt Reprezentant al Ministerului Justiţiei la Bruxelles sau pentru cel de adjunct al DNA. Morar a refuzat ambele propuneri. În aceeaşi zi, procurorul general al României, Codruţa Kovesi, l-a delegat pe Morar pentru încă trei luni în funcţia de procuror şef al DNA, timp în care se aşteaptă numirea noul şef al Direcţiei. A doua zi, preşedintele CSM, Lidia Bărbulescu, a declarat că membrii Consiliului se întrunesc în 21 august, dată stabilită anterior pentru rezolvarea problemelor de urgenţă ale Consiliului. Cum cererea de numire a procurorului Şerbănescu nu a ajuns la CSM, iar ministrul Predoiu se află în vacanţă, magistraţii Consiliului au decis ca şedinţa să se amîne pentru luna septembrie. În altă ordine de idei, Biroul Permanent al Senatului a hotărît, ieri, urgentarea dezbaterii proiectelor de modificare a Legii privind statutul magistraţilor în sensul ca propunerile de numire în funcţii de conducere a procurorilor şi judecătorilor să fie făcute de către CSM. Preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, a precizat că, la propunerea senatorului PC Gavrilă Vasilescu, conducerea acestei Camere a decis ca rapoartele la cele trei iniţiative legislative să fie întocmite de Comisia jurdică pînă cel tîrziu în 10 septembrie. CSM apreciază că este necesară modificarea Legii privind Statutul judecătorilor şi al procurorilor astfel încît instituţia să propună preşedintelui numirea în funcţie a procurorului general, a şefilor DNA şi DIICOT, precum şi a adjuncţilor acestora. Totodată, CSM arată că este singura instituţie abilitată de Constituţia României să se ocupe de cariera profesională a magistraţilor, astfel încît atribuirea în sarcina ministrului Justiţiei a obligaţiei de a face propuneri ce ţin de cariera celor mai importante funcţii de conducere din cadrul Ministerului Public reprezintă “un amestec al puterii executive în puterea judecătorească şi o înlăturare a principiului separaţiei puterilor în stat”. Modificările legislative care au intervenit după adoptarea Legii privind statutul magistraţilor (Legea nr. 303 din 28 iunie 2004) au atribuit ministrului Justiţiei dreptul de a face propuneri de numire în aceste funcţii de conducere, acordînd secţiei pentru procurori doar dreptul de a da aviz. CSM a avizat negativ propunerea de modificare a Legii privind Statutul judecătorilor şi procurorilor prin Legea nr. 247/2005 pe aspectele care priveau justiţia, deoarece modificările propuse şi, ulterior, adoptate prin asumarea răspunderii de către Guvern contraveneau Constituţiei şi principiilor fundamentale de funcţionare a justiţiei potrivit normelor europene. Totodată, magistraţii CSM consideră că revenirea la dispoziţiile iniţiale, agreate în anul 2004 de UE şi care au determinat închiderea capitolului 24 - Justiţie şi afaceri interne, reprezintă “o restabilire a principiilor de funcţionare corectă a justiţiei într-un stat de drept”.

Adina MITEA