Seceta este fenomenul care va caracteriza, de acum înainte, partea de sud-est a ţării. Mai mult decît atît, potrivit declaraţiei lui Marius Postelnicescu, director general al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, făcută cu ocazia seminarului „Schimbările climatice şi impactul lor asupra României”, în sudul şi sud-estul ţării, temperatura medie din timpul verii şi a iernii va urca cu pînă la două grade. La nivel individual, această creştere nu este percepută ca un pericol iminent, însă, conform părerii specialiştilor, la nivel mondial, creşterea este îngrijorătoare. Potrivit scenariiilor climatice globale ale Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), în perioada următoare vom asista la o creştere a temperaturilor în timpul iernii cu aprox. două grade, iar în timpul verii, încălzirea va fi mult mai accentuată, de aprox. 3,5 grade în nord şi 4,3 grade în sudul României. Tot în perioada de vară, se va observa şi o diminuare a cantităţii de precipitaţii. Aceste schimbări climatice, consideră specialiştii, vor determina, în continuare, o reacţie în lanţ: creşterea nivelului mării, care va pune în pericol zonele de coastă de pe glob prin eroziune şi inundaţii, intensificarea frecvenţei apariţiei evenimentelor meteorologice extreme şi modificarea cantităţilor de precipitaţii la scară globală care vor conduce la inundaţii şi secete. Din cauza schimbării condiţiilor meteorologice, pot apărea şi modificări ale ecosistemelor locale!

Potrivit directorului general al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, cercetările efectuate privind impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă au arătat că este nevoie de dezvoltarea de noi criterii şi tehnici de proiectare a construcţiilor hidrotehnice care să facă sistemele de gospodărire a apelor mai puţin sensibile la modificările regimului hidrologic. Mai mult, trebuie avută în vedere elaborarea de noi proceduri de exploatare a sistemelor de gospodărire a apelor. Aceste sisteme trebuie concepute în aşa fel încît să ţină seama de gradul de incertitudine în evoluţia regimului hidrologic şi implementarea strategiilor naţionale atît în domeniul gestionării inundaţiilor, cît şi al schimbărilor climatice. Potrivit studiilor, rezerva de umiditate din cea mai mare parte a teritoriului ţării - în zona de nord-vest şi de centru - se situează în prezent la nivel moderat, în timp ce în partea de sud, sud-est şi est se manifestă deja fenomenul de secetă pedologică extremă. Concluzia specialiştilor este aceea că, seceta va deveni, în Dobrogea, un fenomen predominant, iar stările - deja constatate - ale acestui fenomen sînt creşterea temperaturii minime medii în timpul verii şi scăderea numărului de zile, în timpul iernii. Analizînd statisticile, s-a stabilit că anii cei mai călduroşi au fost 1998, 2001, 2002, 2003 şi 2004. Lipsa precipitaţiilor a făcut ca România să se confrunte şi cu fenomenul de secetă prelungită în intervale precum: 1894-1907, 1945-1951, 1983-1994, 2000-2003. Prin durată, intensitate şi efecte, seceta din anul 2000 a fost considerată una dintre cele mai grave care s-a manifestat pe teritoriul ţării noastre în secolul XX. Acum însă, topul a fost dat peste cap, seceta anului 2007 impunîndu-se, fără probleme, în poziţia de lider.