DEVIAŢIE Dacă n-ar fi coruptă şi puternic influenţată de „el presidente“ Băsescu - chestiune de notorietate publică -, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) ar putea fi o adevărată mină de aur pentru România. Nu de alta, dar, în vreme ce procurorii sunt trimişi la vânătoare de adversari politici, în rafturile instituţiei zac şi adună praf dosare cu prejudicii de - atenţie! - 650 milioane euro, adică aproape 1% din PIB-ul României. Cauzele au fost deschise după sesizări trimise, în perioada 2009 - 2014, de către Curtea de Conturi, dosarele vizând situaţii în care fraudele depăşesc 500.000 euro. În total, la nivelul parchetelor din ţară, dosarele respective însumează prejudicii de peste 1,25 miliarde lei, potrivit unei statistici publicate de portalul Lumea Justiţiei. Multe dintre cauze se află la Direcţia condusă de Laura Codruţa Kovesi, fie la centru, fie în teritoriu, însă unele dintre ele sunt vechi de mai bine de cinci ani, fiind deschise când instituţia era condusă de actualul judecător CCR Daniel Morar.

PREJUDICII URIAŞE Iată, în continuare, câteva dintre dosarele grele pe care procurorii par că le-au lăsat baltă, concentrându-se pe hărţuirea adversarilor politici ai regimului Băsescu: RADET Bucureşti (prejudiciu de circa 8,6 milioane lei, dosar deschis în iunie 2013), Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (207 milioane lei, 21 ianuarie 2013), Electrica (14,1 milioane lei, 14 august 2013), Agenţia Domeniilor Statului (800.000 dolari, 5 august 2013), municipiul Lugoj (3,3 milioane lei, 14 ianuarie 2014), Conversim SA (39 milioane lei, 25 iulie 2012), Muzeul Naţional de Istorie din Transilvania (7 milioane lei, 9 octombrie 2012), Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sf. Gheorghe - Covasna (11,2 milioane lei, 9 octombrie 2012), Loteria Română (31,6 milioane lei, 20 decembrie 2012), Fabrica de timbre a Poştei Române (2,2 milioane lei, 24 ianuarie 2011), Loteria Română (84 milioane lei, 13 iulie 2011) şi Căile Ferate Române (10,6 milioane euro, 30 decembrie 2011). Cel mai mare prejudiciu este estimat însă la Academia Română (nici mai mult, nici mai puţin de 536 milioane euro!), dosarul fiind deschis din 4 iunie 2010.

SE ÎNGROAŞĂ TEANCUL DE DOSARE Culmea este că, în cel mai scurt timp, pe lista numelor grele cu dosar abandonat pe rafturile DNA ar putea intra şi Dacia, Lafarge, Aro Câmpulung, Marmosim şi Republica. Marile privatizări din perioada 2002 - 2008 vor face obiectul unei mega-anchete, în care ar putea fi audiaţi peste 9.000 de oameni. Vizaţi de plângere sunt reprezentanţii fostei AVAS (care se numeşte acum AAAS), care au derulat circa 250 de privatizări (multe dintre ele cu cântec) în perioada menţionată. Rămâne de văzut dacă DNA va avea voie să taie în carne şi oase, întrucât persoanele vizate fac parte din gaşca portocalie care a reuşit „performanţa“ de a întoarce ţara în timp, prin politici, practici şi jafuri de-a dreptul medievale.