Efectele „dezastruoase” ale alimentaţiei nesănătoase

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Bolile de nutriţie, tot mai frecvente

Efectele „dezastruoase” ale alimentaţiei nesănătoase

Sănătate 21 Iunie 2011 / 00:00 987 accesări

Atenţionările specialiştilor privind efectele „dezastruoase” ale alimentaţiei nesănătoase, dar şi ale sedentarismului, sunt tot mai frecvente, în contextul datelor statistice care sunt îngrijorătoare. În România, 9 din 10 copii suferă de boli de nutriţie, arată datele statistice. Medicii trag un semnal de alarmă în primul rând în privinţa alimentaţiei care, în ultima perioadă, este una nesănătoasă. Datele statistice ale Institutului de Endocrinologie „C.I. Parhon” arată că avem patru milioane de adulţi cu obezitate. Viaţa agitată, ritmul extrem de alert în care trăim, toate acestea nu fac altceva decât să ducă la neglijarea alimentaţiei sănătoase. Ne hrănim cu ce apucăm, în niciun caz nu mai ţinem cont de calitatea alimentelor. Ne potolim foamea şi atât, preferată fiind alimentaţia tip fast-food. Nutriţioniştii, dar nu numai, prezintă, de fiecare dată când au ocazia, date statistice, care nu fac altceva decât să reflecte realitatea tristă în care trăim. Tot mai multe persoane, copii, tineri, dar şi adulţi, sunt diagnosticate cu diabet. Periodic sunt organizate cursuri, simpozioane, astfel încât studenţii, tinerii medici, dar nu numai, să intre în posesia informaţiilor şi să cadă de comun acord asupra măsurilor ce pot fi luate. Acţiunile ce au ca temă nutriţia şi diabetul zaharat sunt în număr mare în ultima perioadă, de fiecare dată fiind trase semnale de alarmă cu ţinta: populaţia. „Numărul cazurilor de diabet de tip I la copii a crescut, la fel şi numărul cazurilor de diabet II la vârste fragede. Pacienţii care vin la cabinet au alimentaţie dezordonată şi nici măcar nu ţin cont de proporţiile dintre proteine, lipide şi glucide”, a spus dr. Elena Nicolau, medic primar diabet, boli nutriţie şi boli metabolice, specialist endocrinolog la Spitalul CF2 din Capitală. Datele statistice arată că, în România, în 2010 erau înregistraţi 564.896 de pacienţi diagnosticaţi cu diabet zaharat, iar în 2011 estimările depăşesc 590.000. Dacă la acestea se adaugă şi persoanele nediagnosticate, se estimează că se ajunge la 1.200.000. Preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, prof. dr. Radu Lichiardopol, declara, nu cu mult timp în urmă, că se constată o creştere a numărului de cazuri mai ales în ţările cu cel mai mare număr de locuitori, în opinia sa, boala este mai răspândită în ţările bogate din cauza stilului de viaţă şi a sedentarismului. Aşa cum mai precizat, şi la nivelul judeţului nostru, incidenţa diabetului este în creştere. Şeful Clinicii de Pediatrie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, conf. univ.dr. Cristina Mihai, declara, la ultimul curs susţinut la Constanţa, că sunt depistate din ce în ce mai multe cazuri de diabet insulino-dependent - de tip I, cât şi de tip II - al adultului, care şi el a ajuns să fie diagnosticat şi la copii.



12