Justiţia britanică a aprobat eliberarea pe cauţiune a fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, arestat sub suspiciunea de agresiune sexuală pentru a fi extrădat în Suedia. Australianul, în vârstă de 39 de ani, a fost prezent la Tribunalul Westminster, având susţinerea unor celebrităţi şi a sute de protestatari. Fondatorul WikiLeaks a fost eliberat contra unei cauţiuni de 240.000 de lire sterline, circa 283.000 de euro. Însă, Suedia a decis să facă apel împotriva eliberării sale condiţionate, obligându-l pe Julian Assange să rămână în închisoare. Sute de protestatari se adunseră în faţa tribunalului pentru a cere eliberarea fondatorului WikiLeaks, aflat la originea dezvăluirii a mii de documente diplomatice confidenţiale americane. Pentru eliberarea sa şi pentru continuarea activităţii site-ului WikiLeaks, un apel online a întrunit ieri peste 600.000 de semnături. Apelul iniţiat de site-ul american Avaaz.org cerea să se pună capăt campaniei de intimidare împotriva site-ului WikiLeaks.

• Critici dure • Fondatorul WikiLeaks a criticat dur, marţi, într-un comunicat publicat din închisoare, companiile americane care furnizează carduri bancare Visa şi MasterCard, şi societatea de plăţi prin Internet PayPal, pentru că au blocat viramentele către site. “Ştim acum că Visa, Mastercard şi PayPal sunt instrumente ale politicii externe americane. Nu ştiam acest lucru până în prezent”, a adăugat acesta, în acest comunicat dictat mamei sale, Christine Assange, pentru postul de televiziune Channel 7. În urmă cu o săptămână, Visa şi MasterCard au anunţat suspendarea transferurilor de fonduri către site-ul de Internet WikiLeaks. Visa afirma atunci că aşteaptă elemente suplimentare, pentru a afla dacă activitatea site-ului este conformă cu regulile de funcţionare, în timp ce MasterCard a calificat această activitate drept ilegală. Compania PayPal a reactivat contul site-ului WikiLeaks, deblocând fondurile disponibile, dar a avertizat că va impune încă unele restricţii şi nu va accepta alte noi plăţi, deocamdată. Site-urile PayPal, Visa şi Mastercard au fost vizate de atacuri informatice din partea susţinătorilor WikiLeaks.

• Cazul McCann, într-o altă perspectivă • Din 28 noiembrie, mai multe ziare asociate site-ului WikiLeaks au publicat note diplomatice americane confidenţiale, provocând reacţii de indignare la nivel internaţional. Printre aceste dezvăluiri se alfă şi faptul că poliţiştii britanici trimişi în Portugalia în 2007 ar fi găsit anumite legături între dispariţia Madeleinei McCann şi părinţii ei, înainte ca dosarul să fie închis şi cei doi britanici să fie scoşi de sub cercetare. Ambasadorul Marii Britanii la Portugalia, Alexander Wykeham Ellis, i-ar fi spus acest lucru omologului său american, pe 21 septembrie 2007, la două săptămâni după ce poliţia portugheză i-a numit pe Gerry şi Kate McCann principalii suspecţi. Marea Britanie a asistat ancheta poliţiştilor portughezi trimiţând echipaje de cercetare şi de medicină legală, care nu au găsit la faţa locului dovezi concludente. Părinţii lui Madeleine McCann au continuat să fie suspecţi până iulie 2008, când poliţiştii portughezi au clasat dosarul privind dispariţia fetiţei. Un purtător de cuvânt al cuplului a spus că telegrama nu are relevanţă şi că, între timp, autorităţile portugheze au recunoscut că nu aveau nicio dovadă faţă de soţii McCann.

Madeleine McCann a dispărut, în mai 2007, când avea patru ani, din apartamentul de vacanţă al părinţilor ei, în staţiunea Praia da Luz, din Algarve. Soţii McCann nu erau acasă în momentul dispariţiei. Poliţia portugheză i-a considerat pe părinţi, o vreme, principali suspecţi în acest caz, însă ulterior au retras toate acuzaţiile.

• Muşamalizare • Familia cameramanului spaniol ucis de forţele americane în Bagdad a lansat ceea ce pare a fi prima acţiune legală care foloseşte, ca probe, documentele publicate de WikiLeaks. Jose Couso a murit, în 2003, împreună cu un cameraman al Reuters atunci când un obuz tras de un tanc american a lovit camera lor de hotel, un loc trecut de Pentagon pe lista celor sigure pentru jurnalişti. Familia jurnalistului ucis a cerut o anchetă în acest caz, bănuind că Guvernul spaniol s-a pus de acord cu cel american pentru a evita acuzaţiile la adresa trupelor americane. “Deşi suntem atenţi la a prezenta sincerele noastre regrete faţă de moartea tragică a lui Couso, în culise am făcut tot posibilul ca aceste acuzaţii să dispară, ajutaţi de sistemul judiciar spaniol”, a scris ambasadorul american în Spania într-o notă din 2007. O lună mai târziu, acesta i-a spus secretarului american de stat, Condoleezza Rice, că guvernul spaniol “a fost de ajutor în încercarea de a muşamaliza cazul”. Informaţia a provocat furie în Spania. Analiştii prevăd că acţiunea legală a familiei Couso este prima dintre cele care vor urma după dezvăluirile WikiLeaks.

• Ambasador revocat • Malaysia l-a convocat ieri pe ambasadorul din Singapore la Kuala Lumpur pentru a protesta faţă de remarcile nejustificate conţinute în notele diplomatice dezvăluite de WikiLeaks. Această convocare intervine la două zile de la publicarea, de către grupul de presă australian Fairfax, a unor mesaje în care diplomaţii singaporezi îi consideră corupţi, incompetenţi sau stupizi pe liderii mai multor ţări vecine, între care şi Malaysia. Ministrul malaysian al Afacerilor Externe Anifah Aman i-a transmis ambasadorulului statului Singapore la Kuala Lumpur, T. Jasudasen, o scrisoare de protest faţă de aceste comentarii nejustificate. Notele dezvăluite de WikiLeaks l-au pus într-o situaţie stânjenitoare şi pe liderul opoziţiei malaysiene, Anwar Ibrahim, afirmând că acesta din urmă a avut relaţii sexuale cu un fost consilier. Anwar, în vârstă de 63 de ani, este judecat în prezent pentru sodomie, acuzaţie pe care acesta o respinge. Vizibil pus în dificultate, Singapore şi-a exprimat luni dorinţa ca dezvăluirile WikiLeaks să nu fragilizeze relaţiile solide pe care le are cu vecinii săi. În documentele publicate, diplomaţii critică şi oficialii thailandezi corupţi, “amicii indieni stupizi” şi lipsa de leadership a Japoniei.

• Wikileaks are concurenţă • Un grup de foşti angajaţi ai lui Julian Assange a lansat luni un site alternativ, intitulat Openleaks.org. Deocamdată, portalul nu prezintă nicio informaţie incendiară. Conţine doar un logo şi un mesaj care promite dezvăluiri... curând. Totuşi, fondatorul site-ului, Daniel Domscheit-Berg, spune că Openleaks.org va fi diferit de Wikileaks. Astfel, noul portal nu va găzdui date controversate pe serverele sale, ci va acţiona doar ca intermediar între informatori şi presă. Daniel Domscheit-Berg a mai precizat că a decis să lanseze un site nou, întrucât nu se mai înţelegea cu Julian Assange. Acesta ar fi condus echipa Wikileaks ca un dictator şi ar fi refuzat sugestiile din partea colegilor. Daniel Domscheit-Berg a demisionat în septembrie şi s-a alăturat mai multor entuziaşti care intenţionează să creeze noul site. WikiLeaks a urat noroc site-ului, la începutul lunii noiembrie, prin intermediul unui comunicat de presă.

Un alt site, Brusselsleaks.com, care promite să dezvăluie secretele instituţiilor europene şi influenţa grupurilor de lobby a fost creat în acestă săptămână la Bruxelles, după succesul înregistrat de WikiLeaks. Nicio dezvăluire stânjenitoare nu a afectat însă microcosmosul de la Bruxelles, care pare puţin îngrijorat de acest palid imitator al site-ului fondat de Julian Assange. Deocamdată, Brusselsleaks.com este o simplă pagină de Internet, redactată în limba engleză, unde creatorii săi anonimi, jurnalişti şi profesionişti din domeniul comunicaţiilor, susţin ei, îşi explică obiectivele: transparentizarea deciziilor luate în spatele uşilor închise. Dar singura informaţie disponibilă deocamdată pe site-ul Brusselsleaks.com este ... un extras din articolul din Wikipedia despre UE de la Bruxelles. Primele documente promise pentru viitorul apropiat ar urma să vizeze sectorul transporturilor şi cel energetic.