Oficialii irakieni sînt nerăbdători să preia sarcinile de securitate de la forţele americane. Sîmbătă, premierul irakian a afirmat că forţele de securitate irakiene au făcut faţă probelor. Nuri Al-Maliki a mai afirmat că preşedintele american Barack Obama a fost de acord, într-o convorbire telefonică desfăşurată vineri, în privinţa necesităţii de a furniza Irakului mai multe echipamente militare şi armament, în scopul combaterii insurgenţilor şi ameninţărilor străine. Preşedintele american a anunţat vineri că misiunea americană de luptă din Irak va lua sfîrşit la 31 august 2010, dar pe teritoriul irakian vor mai rămîne 35.000-50.000 de militari pentru a instrui forţele de securitate locale.

Vicepreşedintele irakian, Tarik al-Hashemi, a salutat şi el sîmbătă anunţul preşedintelui american, subliniind însă că Irakul urmează să mai aibă încă nevoie pentru ceva vreme de ajutorul omologilor de la Washington. Acesta a adăugat că Irakul face maximum de eforturi pentru a dezvolta capacităţile forţelor armate irakiene şi a le îmbunătăţi performanţele, însă Irakul va avea nevoie încă pentru ceva vreme de comunitatea internaţională, în scopul construirii statului de drept, SUA avînd o mare responsabilitate în acest domeniu.

Anunţul rămînerii în Irak a circa 50.000 de soldaţi americani i-a nemulţumit pe simpatizanţii clericului şiit Moqtada al-Sadr, juristul Nasser al-Issawi, apropiat clericului, afirmînd că retragerea trebuie să fie o decizie pur irakiană şi nu un act de caritate din partea Casei Albe. Acesta a cerut o retragere imediată pentru a se ajunge la o suveranitate completă, aceasta fiind voinţa poporului irakian, capabil să preia sarcinile de la americani. Politicianul sunit Adnan Pachachi a afirmat la rîndul său că principala sa grijă este nevoia de a se asigura că forţele de securitate irakiene, dominate de şiiţi, sînt capabile să protejeze întreaga ţară, adăugând că va fi nevoie de asistenţa SUA în viitorul apropiat pentru a ajuta Irakul să facă faţă oricărui pericol extern. De altfel, Barack Obama a afirmat că unul dintre rolurile aşa-numitelor forţe de tranziţie după august 2010 va fi acela de a antrena, echipa şi consilia trupele irakiene. Trupele SUA şi-au exprimat încrederea în progresele făcute de partenerii irakieni, plutonierul Jeremiah Glassford din Birmingham declarând că, după părerea sa, în poliţia şi armata irakiană s-au înregistrat îmbunătăţiri foarte mari în ultimii ani.

Totuşi, violenţele din Irak s-au soldat, în februarie, cu moartea a 258 de civili, militari şi poliţişti irakieni, numărul victimelor depăşindu-l pe cel înregistrat în ianuarie, conform datelor obţinute duminică de AFP de la Ministerele Apărării, de Interne şi Sănătăţii. În total, 258 de irakieni au murit şi alţi 528 au fost răniţi în atentate şi atacuri produse în februarie. În ianuarie, luna în care a fost înregistrat cel mai redus nivel al violenţelor, incidentele violente s-au soldat cu moartea a 191 de persoane. Şi armata americană a suferit pierderi în februarie, cînd au murit 16 militari. În total, de la declanşarea ofensivei, în Irak au fost ucişi 4.255 de militari americani.