În conflictul fără de sfârșit și de soluții cu care se confruntă Ucraina, vicecancelarul german și ministru al Economiei, Sigmar Gabriel, a avertizat că o nouă înăsprire a sancţiunilor împotriva Rusiei riscă să destabilizeze ţara şi să o arunce în haos, ceea ce ar fi contrar intereselor Europei. ”Scopul sancţiunilor este de a aduce Rusia la masa negocierilor în criza ucraineană. Cei care vor destabilizarea Rusiei din punct de vedere economic şi politic au viziuni total diferite”, a declarat el. ”Unii din Europa şi SUA vor pur şi simplu să îşi vadă vechiul rival Rusia în genunchi. Nu este în interesul Germaniei şi nici al Europei. Noi vrem să rezolvăm criza din Ucraina, nu să îngenunchem Rusia”, a explicat el.

            Puterile occidentale au acuzat în numeroase rânduri Rusia de implicare activă în criza ucraineană, prin furnizarea de întăriri şi arme rebelilor din est, ceea ce Moscova a dezminţit categoric. Ieri, un nou convoi umanitar a plecat de la Moscova către estul Ucrainei, alimentând din nou nemulțumirea occidentalilor cu privire la susținerea acordată de ruși separatiștilor ucraineni.

MERCENARI PENTRU RUȘI? Preşedintele Rusiei face un gest care stârneşte îngrijorare. A semnat un decret prin care străinii pot fi înrolaţi în armata Kremlinului. Este un semn că Moscova are nevoie de mai mulţi soldaţi, spun analiştii militari. Rusia este o forţă de temut, cu peste 800.000 de soldaţi activi şi două milioane de rezervişti, fiind a cincea armată ca mărime din lume. Rusia nu este însă prima ţară care permite înrolarea cetăţenilor străini. În Franţa, o astfel de lege există din 1831, când a fost înfiinţată Legiunea Străină.

PREȘEDINTELE PĂCII, PREMIERUL RĂZBOIULUI Preşedintele ceh, Milos Zeman, deseori criticat pentru orientarea pro-rusă în dosarul ucrainean, s-a pronunțat, sâmbătă, împotriva unei ”idealizări a Ucrainei”, apreciind conflictul din estul acestei țări ca fiind un război civil. ”Mulți oameni prost informați idealizează Ucraina. Ei cred că se întâmplă ceva precum Revoluția de Catifea, care a dus, în 1989, în mod paşnic, la prăbuşirea regimului comunist de la Praga”, a declarat Zeman pentru publicația ”Pravo”, recunoscând totodată că opiniile sale privind Ucraina şi Rusia i-au erodat cota de popularitate. Cota sa de popularitate a scăzut de la 58% în octombrie la 37% în noiembrie. ”Maidanul nu a fost o revoluție democratică”, a continuat Milos Zeman, referindu-se la protestele pro-europene care au dus, în februarie, la înlăturarea de la putere a fostului preşedinte pro-rus Viktor Ianukovici.

            Zeman, ale cărui afirmații sunt în contradicție cu opinia majorității liderilor occidentali, a profitat de ocazie pentru a-l califica pe omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, drept ”preşedintele păcii”, Arseni Iațeniuk rămânând, în opinia sa, ”premierul războiului”. În trecut, preşedintele ceh s-a declarat susținătorul neutralității Ucrainei, fără a-şi ascunde scepticismul față de sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. Ucraina, care speră să depună o cerere oficială de aderare la UE în 2020, se confruntă cu un conflict sângeros, soldat cu peste 4.700 de morți de la începutul său, în aprilie 2014, precum şi cu o gravă criză economică.