Începe Tabăra „Dunărea și Dobrogea creștină”

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Inspirație, culoare și rugăciune la Dervent

Începe Tabăra „Dunărea și Dobrogea creștină”

Monden 09 Iulie 2015 / 00:00 1078 accesări

De zece ani, într-un spațiu binecuvântat de Dumnezeu, la Mănăstirea Dervent, creatori din toate colțurile lumii se întâlnesc pentru a se ruga și a da culoare și formă gândurilor și sentimentelor lor. Și anul acesta, 22 de artiști plastici români din Constanța, București, Târgu Mureș și Chișinău se vor opri la Dervent, în perioada 12-23 iulie, pentru ca, uitând de teluric, de grijile cele multe și mărunte ale cotidianului, să-și găsească inspirația pe pitoreștile tărâmuri dobrogene străbătute de pașii celui dintâi chemat dintre apostoli, Sfântul Andrei.

Anul acesta, tabăra de creație „Dunărea și Dobrogea creștină”, ajunsă la cea de-a X-a ediție, semnifică pentru Mănăstirea Dervent, pentru sfera culturală a contemporaneității artistice din țară și zona estic-europeană, un parteneriat creator între România și Republica Moldova.

ZECE ANI DE TRADIȚIE „Aflat într-un moment aniversar special, proiectul cultural al Mănăstirii Dervent care are loc anual, cu binecuvântarea și susținerea Arhiepiscopiei Tomisului, împlinește zece ani de existență. Ediția 2015 este dedicată românilor de pretutindeni, către care se îndreaptă semnificațiile complexe generate chiar de titulatura evenimentului - „Dunărea și Dobrogea creștină”. De la prezența și implicarea Sfântului Apostol Andrei în starea religioasă și sentimentul social al comunității până la momente cruciale ale unei istorii profunde, Dobrogea emite semnalul unei mari rezerve culturale, al unei spiritualități care își continuă existența uimitoare”, subliniază criticul de artă constănțean Alice Dinculescu. Aceasta și starețul mănăstirii Dervent, arhimandritul Andrei Tudor, sunt coordonatorii proiectului cultural „Dunărea și Dobrogea creștină”.

Referindu-se la edițiile anterioare, criticul de artă Alice Dinculescu a mai menționat: „Artiști profesioniști români și plasticieni invitați de pretutindeni au redefinit într-o manieră proprie starea și simbolismul locurilor, înțelesuri redeslușite ale mărturiilor arheologice, etnografice, culturale, îngrijite cu hărnicie și bună cunoaștere de către truditorii mănăstirii pentru care patriotismul și-a păstrat valoarea sa dintâi, au știut să le identifice și să le păstreze pentru a oferi bucurie tuturor”.



12