Gata, domnii parlamentari vor ca televiziunile să prezinte numai ştiri pozitive. E o foame de roz-bombon ce nu s-a văzut! Chiar dacă trăim de azi pe mîine, domnii parlamentari ne obligă să prezentăm România în culori vesele. Ca la balamuc. Acolo, din cîte ştiu, se adună toţi glumeţii. Avem politicieni săriţi de pe fix. Ei bine, chestia asta trebuie prezentată ca un avantaj. În definitiv, de ce nu s-ar muta capitala ţării la Socola! Pe o stîncă neagră, într-un vechi parlament, zace o minte bolnavă. Politicienii noştri nu mai suportă ştirile negative. Pesemne au realizat şi ei că au dus ţara de rîpă. Ca să nu se vadă hăul în care supravieţuim, au votat legea roz bombonului. Despre fapte şi realităţi sumbre, mucles! Legea roz bombonului ne obligă să prezentăm pozitiv toate apucăturile aleşilor poporului. Scobitul în nas - activitate intensă în minerit; noi abataje; ţării, cît mai multe mingiuţe; noi exploratori pe harta patriei; mijloace moderne de forare în nări; independenţă energetică; cărbune peste tot; impuls producţiei de lumînări. Dormitul în Parlament - gînditorii patriei; jertfă cumplită pentru starea naţiunii; metode moderne de votare prin somn; cum gîndesc aleşii să ne fie bine. Traseismul politic - dezvoltarea pe noi culmi şi civilizaţie a turismului; drumeţii politice; să ne cunoaştem ţara politică; locuri şi peisaje politice; din lac în puţ; rapsod în politichia mea. Corupţie - invenţii şi povestiri ale agenturilor străine; Alba-ca-Zăpada şi forma sa trunchiată; baliverne promovate de UE; l-am prins cu raţa-n gură, dar raţa făcea baie; politica şi munca cinstită; ba-i aici, ba nu-i aici, corupţia e un simplu arici; bla-bla în roz bombon. Despre cel mai iubit conducător - totuşi, el ne dă nouă, din cîte înţeleg, lapte, carne, pene, ouă; este imparţial şi neimplicat politic; nu suferă în preajma lui şpriţul de vară; nu-şi vîră nasul acolo unde nu-i fierbe oala; respectă cu sfinţenie Constituţia; nu bagă fitile şi nu se ocupă de intrigi; şi-a luat de la gură ca să trăim noi mai bine; curg zdrenţele de pe el; se poartă galant cu ziaristele; nu fluieră în biserică, doar sîsîie; este smerit; nu suflă cu mucii în fasole, pentru că nu există aşa ceva în meniul prezidenţial; se ţine de cuvînt; ce spune aia demisionează; premierul e pentru el ca un frate; nu creşte buldogi; nu bea şpriţ de vară; nu a fost în viaţa lui agent electoral; ca şi prefecţii, este apolitic; nu vorbeşte gura fără el şi nu îi antipatizează pe găozari, cum eronat s-a spus. Despre politicieni - sînt nişte sfinţi; oameni săraci, modeşti şi rari; fac politică numai de dragul poporului; au intrat în politică doar ca să ne salveze pe noi de sărăcie; îşi respectă întotdeauna promisiunile; de altfel, nu fac promisiuni în dorul lelii; toţi se trag din Alba ca Zăpada; nu au interese personale şi nici de grup; nu trag sfori şi nu adoră teatrul de păpuşi; nu rîvnesc la un nou mandat; ba, dimpotrivă, dacă ţara o cere, sînt gata să renunţe la el, evident, dacă sînt siguri că acesta nu ajunge pe mîinile imperialiştilor. Legea roz bombon îi asigură leopardului, care a vopsit gardul, un nou statut în politică. De asemenea, lauda de sine va fi cultivată la o cu totul altă scară. Prostia, în schimb, se afirmă plenar la cel mai înalt nivel cu putinţă…