Luptă surdă pentru descentralizarea administraţiei portului

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Dezbatere forţată de operatori în Comisia de Industrii

Luptă surdă pentru descentralizarea administraţiei portului

Eveniment 11 Iunie 2014 / 00:00 2002 accesări

Reorganizarea acţionariatului Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CN APM) Constanţa a ajuns, ieri, pe masa Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor. Nu vă gândiţi că parlamentarilor li s-a solicitat vreun aviz pentru un proiect de lege aflat în parcursul său legislativ şi care urmează a fi votat în curând în plen. Nu. A fost o dezbatere convocată la cererea Organizaţiei Patronale „Operatorul Portuar” (OPOP), a cărei conducere se opune cu vehemenţă majorării de la 20 la 33% a pachetului de acţiuni deţinut de Primăria Constanţa în CN APM şi listării a 14% din acţiunile CN APM la Bursă. A fost, dacă vreţi, o discuţie fără finalitate concretă, purtată sub cupola Parlamentului, fără ca tema să facă obiectul unui proiect parlamentar. În fine, întrunirea sub tutela pompoasă a comisiei parlamentare a avut loc, toate părţile implicate s-au prezentat, discuţiile s-au purtat, evenimentul s-a bifat. Evident, la discuţii au asistat şi Corneliu Idu şi Gabriel Comănescu (Comvex şi GSP), reprezentanţii singurilor doi operatori din port care s-au manifestat făţiş şi virulent împotriva reorganizării acţionariatului CN APM. Atenţie, vorbim aici despre acţionariatul unei firme care administrează Portul Constanţa, nu despre transferul proprietăţii statului asupra portului. La dezbateri a participat şi deputatul PSD constănţean Eduard Martin, cel care, alături de senatorul PSD Alexandru Mazăre, a iniţiat în 2008 proiectul legislativ prin care municipalitatea constănţeană a preluat pachetul actual de 20% din acţiunile CN APM. Primăria Constanţa a fost reprezentată de viceprimarul Decebal Făgădău.

PREVIZIUNI CATACLISMICE În timpul dezbaterii, reprezentanţii operatorilor portuari nu au ştiut să răspundă concret la întrebările membrilor comisiei parlamentare privind motivele pentru care se opun transferului de acţiuni către Primăria Constanţa şi listării unui mic pachet de acţiuni la bursă. „Portuarii au prezentat o previziune cataclismică privind transferul acţiunilor CN APM. Au profeţit că portul se va scufunda în sărăcie şi că transportatorii şi investitorii vor evita Constanţa, afirmaţii ireale şi nesusţinute cu argumente”, a declarat deputatul Eduard Martin. El a desfiinţat şi teoria conform căreia nicăieri în Europa porturile nu sunt administrate de autorităţile locale: Hamburg şi Rotterdam sunt porturi conduse de câte o structură cu acţionariat majoritar aparţinând autorităţii locale. Mai mult, toate porturile din Marea Britanie sunt deţinute de structuri cu acţionariat 100% privat. „Nu cred că la Hamburg sau Rotterdam s-a pus problema politic, ca în România, atunci când autorităţile locale au preluat pachetul majoritar de acţiuni în port”, a declarat Martin. Ca un exemplu în favoarea descentralizării portului, Martin a arătat că managementul privat pe care CN APM l-a avut în ultimii ani a majorat profitul companiei numai prin faptul că a fixat noile chirii pentru utilizarea infrastructurii portuare la valoarea reală de piaţă, şi nu la valori de zece ori mai mici, stabilite arbitrar de precedentul management politic.

SECURITATEA ŞI MORALITATEA De departe, cea mai animată parte a discuţiilor a fost legată de moralitatea transferului de acţiuni şi de problemele de securitate naţională pe care le-ar ridica descentralizarea CN APM. În ce priveşte securitatea, Eduard Martin a invitat pe toată lumea să lase instituţiile specializate ale statului (CSAT, SIE, SRI) să se ocupe de asta. În privinţa moralităţii... Pe de-o parte, reprezentanţii OPOP au afirmat că nu ar fi moral ca Portul Constanţa, un bun al întregului popor, clădit cu sudoarea clasei muncitoare, să încapă doar pe mâna constănţenilor. De cealaltă parte, deputatul Martin a declarat că nu înţelege de ce se ridică problema moralităţii de către reprezentanţii OPOP: „În port sunt companii de genul Comvex sau SOCEP, care au fost clădite de poporul român şi care au ajuns ulterior în proprietatea unor societăţi comerciale private. Au fost chiar la masa discuţiilor din Comisia de industrii oameni de afaceri care au preluat, nu am indicii să presupun că altfel decât corect, companii construite de români. Nu înţeleg de ce ar fi imoral ca o autoritate locală să preia acţiuni la firma care administrează portul”.



12