Agenţia americană de contraspionaj NSA a interceptat masiv comunicaţiile telefonice ale cetăţenilor francezi, a dezvăluit, ieri, cotidianul ”Le Monde”, citând documente ale fostului consultant al agenţiei, Edward Snowden.

În 30 de zile, între 10 decembrie 2012 şi 8 ianuarie 2013, NSA a efectuat 70,3 milioane de înregistrări de date telefonice ale francezilor. Aceste informaţii, dezvăluite în iunie de Edward Snowden, descriu tehnicile folosite pentru captarea ilegală a secretelor sau a vieţii private a francezilor. NSA dispune de mai multe moduri de colectare a informaţiilor, afirmă ”Le Monde”. Când unele numere de telefon sunt folosite în Franţa, ele activează un semnal care declanşează automat înregistrarea unor conversaţii. Această supraveghere recuperează, de asemenea, mesaje telefonice şi conţinutul lor în funcţie de cuvinte-cheie. În mod sistematic, NSA păstrează istoricul conversaţiilor fiecărei ţinte, precizează cotidianul. Acest spionaj apare în cadrul programului cu numele US-985D. Potrivit ”Le Monde”, explicaţia exactă a acestei sigle nu a fost furnizată până în prezent de documentele lui Snowden sau de foşti membri ai NSA. Ca o comparaţie, siglele folosite de NSA pentru acelaşi tip de interceptare în Germania sunt US-987LA şi US-987LB. Această serie de cifre ar corespunde cercului calificat de SUA ”a treia parte”, căreia i-ar aparţine Franţa, Germania, dar şi Austria, Polonia sau Belgia. ”A doua parte” se referă la ţările anglo-saxone apropiate de Washington, precum Marea Britanie, Canada, Australia şi Noua Zeelandă, cunoscute sub numele de „Five Eyes“. ”Prima parte” este formată din 16 servicii secrete americane. Documentele oferă suficiente explicaţii pentru a considera că ţintele NSA sunt atât persoane suspectate de legături cu activităţile teroriste, cât şi persoane vizate pentru simpla lor apartenenţă la lumea de afaceri, politică sau la administraţia franceză.

Graficul NSA arată o medie a interceptărilor de trei milioane de date pe zi, cu creşteri la aproape şapte milioane din 24 decembrie 2012 până în 7 ianuarie 2013, precizează cotidianul. În plus, potrivit documentelor NSA obţinute de ”Le Monde”, agenţia americană s-a interesat îndeaproape, între 1 şi 31 ianuarie 2013, de adresele de mesagerie wanadoo.fr, fosta filială Orange, care numără 4,5 milioane de utilizatori, şi alcatel.lucent.com, companie franco-americană de telecomunicaţii. Ministrul francez de Interne, Manuel Valls, a calificat aceste informaţii drept şocante şi a anunţat că se vor cere explicaţii SUA. La rândul său, ministrul francez al Afacerilor Externe, Laurent Fabius, a anunţat luni că l-a convocat imediat pe ambasadorul SUA la Paris. ”Astfel de practică între parteneri, care aduce atingere vieţii private, este total inacceptabilă. Trebuie să ne asigurăm foarte rapid că, în orice caz, nu mai este practicată”, a adăugat Fabius.

PREŞEDINTELE MEXICAN, SPIONAT Interesul SUA în Mexic datează de ani buni. Preşedintele actual al ţării, Peña Nieto, a fost una dintre ţinte, adresa sa de email fiind monitorizată constant, potrivit unei noi serii de dezvăluiri publicate în revista germană ”Der Spiegel”. Şi postul de televiziune brazilian Globo a anunţat că a accesat noi documente furnizate de Edward Snowden, din care reiese că şi predecesorul lui Enrique Peña Nieto, Felipe Calderon, a fost spionat. Ironia sorţii este că atât Peña Nieto, cât şi Felipe Calderon au fost aliaţi fideli ai strategiei americane împotriva traficanţilor de droguri şi imigraţiei ilegale la graniţa comună. Felipe Calderon a fost preşedintele mexican care a colaborat cel mai îndeaproape cu SUA şi chiar a fost de acord cu înfiinţarea unei facilităţi secrete pentru supravegherea electronică pe teritoriul ţării sale, de unde NSA a putut să să spioneze toată America Latină. Supravegherea lui Enrique Peña Nieto a pornit imediat ce şi-a început campania electorală, în vara lui 2012, fiindu-i ascultate telefoanele şi monitorizat email-ul. I-au fost interceptate nu mai puţin de 85.489 de mesaje primite sau trimise de acesta. Într-un singur an au fost întocmite 260 de rapoarte secrete care au putut favoriza interesele economice americane. Oficialii mexicani au cerut în mod oficial explicaţii omologilor de la Washington. Pe locul 2 în topul supravegherii electronice se află preşedintele Braziliei, Dilma Rouseff.