Prima sãrbãtoare a anului bisericesc ortodox, care începe, potrivit tradiţiei, la 1 septembrie, este închinatã Naşterii Fecioarei Maria, mama Mîntuitorului Iisus Hristos. În aceastã zi sfîntã, creştinii ortodocşi de pretutindeni prãznuiesc cu mare fast "Sfînta Maria cea Micã", dupã cum este cunoscutã sãrbãtoarea în popor, pentru a face deosebire de marele praznic al Adormirii Maicii Domnului, marcat anual pe 15 august. Dacã Sfintele Evanghelii nu oferã prea multe informaţii referitoare la naşterea şi viaţa Fecioarei Maria, din tradiţia bisericeascã rezultã cã pãrinţii acesteia, Ioachim şi Ana, originari din Nazaretul Galileii, ajunşi la vîrstã înaintatã, şi-au dorit din tot sufletul un copil. Dupã rugãciuni îndelungate, Dumnezeu le-a ascultat dorinţa, iar Ana a nãscut-o pe Maria, cea aleasã pentru a deveni viitoarea mamã a Mîntuitorului Iisus Hristos, aşa cum se proorocise. În semn de mulţumire faţã de bucuria aducerii pe lume a copilului, la opt zile dupã naştere, Ioachim şi Ana şi-au dus odrasla la Templul din Ierusalim, unde au botezat copilul cu numele Maria, sau Împãrãteasa, hãrãzind-o apoi vieţii închinate lui Dumnezeu. Pentru a cinsti aşa cum se cuvine tradiţia Naşterii Maicii Domnului, pe 9 septembrie, biserica ortodoxã îi prãznuieşte şi pe drepţii Ioachim şi Ana, numindu-i "dumnezeieşti pãrinţi".