Secretarul american al Apărării a declarat că va retrage mai mulţi militari din Irak pe măsură ce forţele locale îşi vor spori eficienţa, respingînd astfel solicităle autorităţilor de la Bagdad de a stabili o dată limită pentru retragere. “Pe măsură ce forţele de securitate devin mai puternice şi mai eficiente putem continua să ne retragem trupele în viitor”, a declarat Robert Gates cu prilejul vizitei sale la baza militară din Fort Lewis, statul Washington. Şeful Pentagonului a subliniat că orice decizie de retragere se va baza pe capacitatea trupelor irakiene de a-şi asuma responsabilitatea pentru garantarea securităţii.

Irakul a început să ceară un calendar de retragere a turpelor străine din teritoriu, care să facă parte dintr-un acord negociat cu administraţia de la Washington care va oferi o bază legală pentru operaţiunile trupelor americane la expirarea mandatului ONU, la sfîrşitul acestui an. Consilierul irakian pentru securitate internă, Mowaffaq al-Rubaie, a declarat marţi că oficialii de la Bagdad nu vor accepta un acord de securitate cu SUA dacă acesta nu include termenele pentru retragerea trupelor. Anterior, premierul irakian Nuri al-Maliki declarase că a fost sugerată pentru prima dată încheierea unui acord în vederea stabilirii unui program de retragere, referindu-se la acesta mai de grabă ca la un memorandum de înţelegere decît ca la un Acord de staţionare a forţelor, cerut de Washington. Departamentul de Stat responsabil pentru negocierea unui acord cu Irakul, a negat totodată şi existenţa unor evetuale divergenţe cu Irakul.

Războiul din Irak şi numărul militarilor reprezintă în continuare o temă majoră în campania prezidenţială din SUA. Implementarea oricărui acord stabilit între Washington şi Bagdad va reveni viitorului preşedinte, care îşi va prelua atribuţiile în luna ianuarie. Republicanul John McCain a declarat că va retrage trupele din Irak pe măsură ce situaţia securităţii în ţară o va permite, conform strategiei administraţiei Bush. Democratul Barack Obama a promis că va retrage toţi militarii în termen de 16 luni, deşi numeroşi experţi se aşteaptă ca acesta să nu îşi ţină promisiunile dacă va fi ales. Democraţii din Congres au încercat fără succes să condiţioneze de un calendar al retragerii legislaţiei referitoare la conflictele armate. Aceştia şi-au reînnoit apelul în urma comentariilor premierului Maliki, argumentînd că stabilitea unui termen limită îi va obliga pe irakieni să îşi asume mai multe responsabilităţi.

Cel puţin 14 persoane au murit şi c]teva zeci au fost rănite miercuri, în urma unor atentate cu bombă comise în nordul şi vestul Irakului. Două explozii, produse la scurt timp una după cealaltă la Falluja, în provincia Anbar din vestul Irakului, au provocat moartea a şase persoane şi rănirea altor 18. Una dintre bombe a explodat lîngă o unitate de poliţie care păzea o bancă, iar cea de-a doua a explodat cîteva minute mai tîrziu, în momentul în care o echipă de poliţie a intervenit pentru a evacua victimele. Patru poliţişti se numără printre victime. Cîteva ore mai tîrziu, un atac sinucigaş cu maşină-capcană a provocat moartea a opt civili şi rănirea altor 26 de persoane, în oraşul Mosul din nordul ţării, capitala provinciei Ninive. Atacul viza convoiul generalului Riyadh Jalal Tawfiq, comandantul armatei din provincie. Armata irakiană a anunţat că numărul atacurilor comise pe teritoriul ţării a scăzut în comparaţie cu anul trecut.