Dacă înainte de 1989 sloganul “Nicio masă fără peşte…” chiar ţinea de foame pe plaiurile mioritice, peştele fiind una din puţinele surse de proteine de pe piaţă, economia de tranziţie aproape că l-a scos din alimentaţia românilor. Consumul anual de peşte în România este de 10 ori mai mic decît în ţările UE. Cu toate acestea, ţara noastră este acum pregătită să recupereze terenul pierdut, astfel că sectorul piscicol din România va beneficia, pînă în anul 2013, de peste 300 de milioane de euro din fonduri nerambursabile. Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), Gheorghe Ştefan, a declarat ieri, în cadrul lansării Programului Operaţional pentru Pescuit (POS), că şase milioane de euro vor fi investiţi pentru încurajarea consumului de peşte de către populaţie. “Nu a mai fost făcută vreo reclamă. În aceste condiţii, viitoarele acţiuni de publicitate şi reclamă vor urmări să schimbe comportamentul consumatorului, cu argumente legate de o alimentaţie sănătoasă, astfel încît acesta să cumpere în mod constant produse piscicole”, a declarat Ştefan. Şeful ANPA a recunoscut faptul că păstrăvul a ajuns să fie mai scump în România, spre deosebire de celelalte ţări ale UE, întrucît ţara noastră nu are material genetic autohton, fiind nevoie de importuri masive de larve embrionare din Australia. “Trebuie ştiut şi că păstrăvul trebuie hrănit într-un mod aparte, cu furaje tot din import. Spre comparaţie, novacul este cel mai ieftin peşte din România deoarece nu consumă furaje”, a explicat oficialul ANPA. Gheorghe Ştefan a menţionat că intenţionează să organizeze, în toamnă, la Bucureşti, un “Festival al peştelui”, în care, printre altele, o vedetă să gătească şi să mănânce peşte. Totodată, prin POS 2008 - 2013 vor fi susţinute mai multe măsuri din domeniul acvaculturii, inclusiv acordarea de compensaţii către pescari. Reprezentanţii ANPA susţin că fondurile publice vor acoperi maxim 60% din valoarea totală a unui proiect, prioritare la finanţare avînd firmele mici. În cazul investiţiilor în procesare şi comercializare, valoarea finanţării este tot de maxim 60% şi vizează activităţi precum înfiinţarea de noi unităţi de procesare a peştelui şi modernizarea unora deja existente.