Este normal ca, după o perioadă lungă de criză, economia să surprindă pozitiv, indiferent de ce face. PIB-ul din trimestrul I a surprins, spre exemplu, cu un avans de peste 4% față de anul trecut (o marjă foarte mare față de așteptările pieței). „O revizuire a PIB a făcut ca recesiunea tehnică din primele două trimestre ale lui 2014 să dispară, iar următoarele trei luni au surprins cu un avans-record. Este o evoluție foarte bizară, având în vedere că până atunci datele Statisticii indicau o încetinire. Ba mai mult, creșterea din ianuarie - martie 2015, comparativ cu același interval din 2014, este importantă și trebuie să înțelegem ce sursă are“, notează, pe blogul său, analistul Florin Cîțu. Să fie relaxarea fiscală? Imposibil. Orice economist știe (sau ar trebui să știe) că durează până la 12 luni pentru a vedea efectele unor astfel de măsuri. Din contră, în 2015 ar fi trebuit să vedem efectul total al taxei pe stâlp (care rămâne în noul Cod Fiscal, deși Guvernul a anunțat că renunță la ea, punctează Cîțu). Să fie relaxarea politicii monetare a BNR? Ceva mai probabil, dar și acolo indicatorii tindeau spre stagnare sau încetinire. Singura dinamică pozitivă apare pe segmentul creditării în lei din „Prima Casă“; acest segment înseamnă, însă, doar 4% din totalul creditării. Așadar, ce se întâmplă? „A crescut productivitatea, s-au ieftinit materiile prime? Posibil, dar datele BNR relevă o stagnare a productivității... Am putea asista și la o restrângere a cererii, care influențează negativ dinamica prețurilor și ne dă o falsă impresie de creștere. Până la urmă, BNR preconizează inflație negativă și economie sub potențial până în 2016“, spune Cîțu. În concluzie, el oferă trei scenarii posibile: unul pozitiv, în care PIB-ul a crescut pe bune și semnalează revenirea economică, unul rău, în care România stagnează, iar avansul vine din pixul Statisticii, și unul urât, în care totul e pe minus.