Complexitatea procedurilor de accesare a fondurilor UE post-aderare va îngreuna sarcina autorităţilor locale din România şi Bulgaria, capacitatea administrativă slabă fiind principala cauză care a generat absorbţii reduse ale finanţărilor pre-aderare, potrivit Economist Intelligence Unit (EIU). "Este foarte posibil ca România şi Bulgaria, cei mai noi membri ai UE, să înregistreze dificultăţi în administrarea sumelor substanţiale pe care le vor primi în intervalul 2007-2013, situaţie întîlnită şi în cazul celorlalte opt state care au aderat în 2004. Incapacitatea celor două ţări de a absorbi fondurile de pre-aderare a fost, în principal, rezultatul unei capaciăţi administrative slabe. Avînd în vedere faptul că procedurile de accesare a fondurilor vor deveni din ce în ce mai complexe, sarcina autorităţilor locale va fi dificilă în ceea priveşte înţelegerea şi explicarea procedurilor de accesare a fondurilor", se arată în cel mai recent studiu al EIU.

Analiştii britanici subliniază că, în România şi Bulgaria, firmele mici, precum şi alţi potenţiali beneficiari ai acestor fonduri nu ştiu cum să întocmească proiecte pentru accesarea de fonduri. Ei notează însă că în ambele state au fost întreprinse măsuri pentru remedierea slăbiciunilor. "În orice caz, provocările rămîn. România va avea un început dificil, aşa cum a arătat un oficial european. În condiţiile actuale, România, una dintre cele mai sărace ţări din UE, ar putea fi contributor net la bugetul Uniunii din acest an", se spune în raport. Studiul publicat analizează modul în care fondurile europene vor fi alocate în noile state membre şi ponderea destinată sectorului de telecomunicaţii. “Noua prioritate a UE vizează creşterea substanţială a sumelor alocate inovaţiei şi proiectelor de telecomunicaţii”, se arată în raport. În ceea ce priveşte investiţiile în IT, atît România, cît şi Bulgaria şi-au manifestat intenţiile privind creşterea acestora şi îmbunătăţirea competitivităţii sectorului. România va beneficia, pînă în 2013, de fonduri structurale în valoare de aprox. 19,7 miliarde de euro, din care aprox. 15% vor fi direcţionate către îmbunătăţirea competitivităţii economice, o parte din acest obiectiv urmînd să fie atins prin intermediul proiectelor din domeniul cercetării şi al tehnologiei. “În ambele state, este nevoie de investiţii în IT. În România, penetrarea Internetului în bandă largă este aproape de zero, iar în Bulgaria este destul de scăzută”, se mai arată în studiu.