Primul scrutin al alegerilor parlamentare europene de la ultima extindere a UE este departe de a fi un succes. Entuziasmul cetăţenilor legat de instituţiile europene s-a erodat pe fondul birocraţiei excesive, scandalurilor de corupţie şi a nemulţumirilor referitoare la nivelul de pregătire pentru aderare a noilor membri. UE are mai multă nevoie ca niciodată de o identitate politică, dar opinia publică europeană este departe de a se mobiliza pentru crearea celor mai importante mecanisme şi pîrghii de conducere. Timp de patru zile, începînd de joi, peste 375 de milioane de cetăţeni europeni au fost chemaţi la urne pentru a desemna 736 de europarlamentari. Alegătorii din 19 ţări membre UE, inclusiv România, au votat duminică. Rata de participare se anunţă foarte scăzută, inferioară celei de 45,5% înregistrată în alegerile europene din 2004, scrutinul fiind marcat de un absenteism pronunţat.

Printre ţările unde s-au desfăşurat alegeri duminică s-au numărat Franţa, Germania, Spania şi Polonia, ţări care desemnează cel mai mare număr de parlamentari europeni. În Marea Britanie, unde premierul Gordon Brown se confruntă cu o situaţie critică în Partidul Laburist şi la nivel naţional, s-a votat de sîmbătă, ca şi în Cipru, Irlanda sau Olanda. În Italia, votul a început sîmbătă şi a continuat duminică, într-un scrutin cu valoare de test pentru Guvernul Berlusconi.

Sondajele preelectorale indică faptul că echilibrul politic din PE nu va fi modificat. Partidele conservatoare moderate, reunite în cadrul grupului Partidului Popular European vor rămîne principala forţă politică, în pofida sciziunii anunţate de eurodeputaţii britanici şi cehi. Aceştia din urmă, cu orientare şi mai eurosceptică, au anunţat că intenţionează să formeze un grup politic antifederalist, ceea ce ar putea aduce schimbări în peisajul PE. Succesul partidelor antieuropene radicale ar putea fi una dintre lecţiile scrutinului, desfăşurat pe fondul crizei economice acute.

Participare redusă la vot

Preşedintele Comisiei Europene, portughezul Jose Manuel Barroso, a votat duminică, la Lisabona, cerîndu-le din nou cetăţenilor europeni să participe la scrutin. ”Aş vrea ca tendinţa de participare redusă să se inverseze”, a afirmat acesta, reamintind că ”acum 20 de ani, în multe ţări care fac parte din UE nu se putea vota în libertate”. Numai că apelul său nu a prea fost ascultat nici măcar în ţara sa. Rata de participare din Portugalia era, la ora locală 12.00, de 11,48%, în scădere cu aproape 3% faţă de 2004.

Rata de participare în Germania a fost de 42%, cea mai slabă participare din istoria Germaniei. Conservatorii cancelarului Angela Merkel se află pe primul loc, fiind creditaţi cu 38% din voturi, conform sondajelor la ieşirea de la urne, faţă de social-democraţi, cu 21,5%. Circa 64,6 milioane de alegători erau aşteptaţi la urne, pentru a desemna 99 de europarlamentari. Rata de participare în Franţa era, la ora locală 17.00, de 33,18%, în uşoară creştere faţă de scrutinul din 2004. Partidul de dreapta al preşedintelui Sarkozy a cîştigat cu 28,4% din voturi. În Polonia, partidul liberal Platforma Civică se erijează în mare cîştigător a majorităţii celor 54 de mandate în PE, urmat de conservatorii naţionalişti aflaţi la putere. În Spania, sondajele anunţă o rată de participare totală de circa 50%, uşor mai ridicată decît în alegerile de acum cinci ani, cînd 54,86% dintre spanioli nu s-au prezentat la vot. În Spania, care trimite 50 de deputaţi în PE, erau aşteptaţi la vot 35,5 milioane de alegători, printre care şi 284.000 de cetăţeni din alte ţări membre UE, în principal români (76.000) şi britanici (49.000).

Numeroase sesizări privind cumpărarea voturilor s-au înregistrat în Bulgaria, în timpul scrutinului europarlamentar, anunţă organizaţia Transparenţă fără Frontiere. Cu toate acestea, cele mai frecvente nereguli electorale se referă la organizarea defectuoasă a procesului de votare şi la greşeli pe buletinele de vot. Din cele zece partide şi trei coaliţii care s-au confruntat pentru desemnarea celor 17 reprezentanţi în PE, şase partide au obţinut mandate. Partidul GERB, de dreapta, s-a clasat pe primul loc, cu 26,5% din voturi. Opt milioane de alegători ungari au fost chemaţi să voteze pentru desemnarea a 22 de membri ai PE. Rata de participare la vot la ora locală 15.00. era de 24%, iar opoziţia din FIDESZ ar obţine 67% din voturi, devansîndu-i pe socialiştii de la putere. În schimb, partidul de stînga al premierului slovac, Robert Fico, a dominat fără surprize, iar partenerii săi de coaliţie, ultranaţionaliştii din SNS, au obţinut pentru prima dată un mandat în PE. Partidul conservator ÖVP, cu 30,2% din voturi, a cîştigat în Austria, urmat de social-democraţi cu 23,9%, care înregistrează a şasea înfrîngere, după numărarea a 20,5% din buletinele de vot. Pe a treia poziţie se află euroscepticul Hans-Peter Martin, cu 17,9% şi o extremă-dreaptă în scădere, contrar previziunilor. În Cehia, ultimele sondaje prevesteau o participare mai scăzută decît în 2004, de 28,48%, mai mică decît media europeană. În Grecia, partidul socialist de opoziţie Pasok ar obţine între 39% din voturi, faţă de conservatorii premierului Karamanlis, creditat cu maximum 33%. Votul este, teoretic, obligatoriu în Grecia, dar absenteismul, ajuns în acest scrutin la 45%, nu mai este sancţionat.

Belgienii au votat ieri şi pentru alegerile regionale, decisive pentru viitorul ţării, care se confruntă cu o profundă criză instituţională, declanşată după alegerile legislative din iunie 2007. După scrutinul regional ar putea exista posibilitatea relansării negocierilor privind descentralizarea statului solicitată de nordul flamand. De altfel, creştin-democraţii flamanzi s-au detaşat cu 27,5%. Din 1970, regatul Belgiei a devenit treptat stat federal, format din trei regiuni (Flandra, Valonia şi Bruxelles) şi trei comunităţi lingvistice (olandeză, franceză şi germanofonă). Situaţia de facto este pusă în discuţie de cei 6,2 milioane de flamanzi vorbitori de olandeză, care, reprezentînd 60% din populaţie şi zonele bogate ale ţării, vor un grad mai mare de autonomie. Luxemburghezii au votat în alegeri europene şi legislative, creştin-socialul Jean-Claude Juncker fiind considerat favorit detaşat. 240.000 de alegători dintr-o populaţie de 493.500 de locuitori au fost chemaţi la urne pentru a alege 60 de deputaţi şi şase reprezentanţi în PE. În Letonia, mişcarea opoziţiei de stînga Centrul Armoniei, coaliţie de partide reprezentînd cu precădere minoritatea rusă, a cîştigat 20% din voturi, adică dublu faţă de scorul estimat de sondaje înainte de scrutin. Opoziţia de centru-dreapta a cîştigat în Slovenia, în faţa social-democraţilor ai premierului Borut Pahor. La ora închiderii ediţiei nu se conoşteau rezultatele alegerilor din Danemarca, Finlanda, Suedia, Estonia şi Lituania.

Exit poll-urile făcute publice în ţările care au votat sîmbătă indică un avînt neaşteptat al partidelor antieuropene şi extremiste. Astfel, în Olanda, Partidul pentru Libertate al deputatului de extremă-dreaptă Geert Wilders a obţinut 17% din voturi, devenind a doua forţă politică a ţării reprezentată în PE. Şi în Marea Britanie, formaţiunea de extremă-dreapta Partidul Independenţei i-a devansat pe laburiştii aflaţi la putere, situîndu-se pe locul doi în opţiuni, după Partidul Conservator, care a obţinut 26% din voturile exprimate. Partidul de centru al premierului irlandez, Brian Cowen, a suferit una dintre cele mai mari înfrîngeri din istoria sa în alegerile europarlamentare, locale şi legislative parţiale organizate vineri. Principalul partid din opoziţie, conservator, a cîştigat 34% dintre sufragii, cu 6,5% mai mult. În Malta, laburiştii, reprezentînd opoziţia, au obţinut 57% din voturi, devansîndu-i pe naţionalişii, aflaţi la putere, care s-au oprit la 40%. În ansamblu, partidele de centru-dreapta, care sînt la putere în aproape 20 din cele 27 de state ale UE, ar urma să strîngă cele mai multe voturi, formînd, în continuare, cel mai puternic grup politic din PE. Social-democraţia de centru-stînga, incapabilă să profite de pe urma crizei, va rămîne probabil a doua forţă politică din PE, înaintea liberalilor.

În loc de concluzie: Român arestat în Italia, după ce a încercat să fure o urnă de vot

Un incident mai puţin obişnuit a implicat, sîmbătă, un cetăţean român, care a fost arestat la Roma, după ce a încercat să fure o urnă folosită în scrutinul europarlamentar. Un român în vîrstă de 26 de ani, aflat în stare de ebrietate, a intrat în secţia de votare din apropierea staţiei de metrou Roma Aventino şi a încercat să plece cu o urnă din carton. Bărbatul a fost observat de personalul care pregătea deschiderea secţiei de votare. La venirea carabinierilor, românul a reacţionat violent, rănind uşor doi agenţi care încercau să îl imobilizeze. Cetăţenii români din Italia votează în secţii separate, iar la Roma au fost amenajate două astfel de secţii.

Rata de participare în alegerile locale şi europene înregistrată sîmbătă, în Italia, a fost cu două procente mai mică decît la scrutinul anterior, cifrîndu-se la aproximativ 17%. Duminică, rata de participare a rămas sub aşteptări, la 30,7%. Rezultatul scrutinului va fi un bun indicator al impactului diverselor scandaluri în care este implicat premierul Berlusconi, care a anunţat că se aşteaptă ca partidul său să obţină cel puţin 40% din voturi. Italia deţine 72 de mandate în PE.