În climatul de instabilitate ce domneşte în entitatea palestiniană, aviaţia israeliană a efectuat, în cursul nopţii de luni spre maţi, un raid în Fîşia Gaza la cîteva ore după comiterea atentatului sinucigaş în staţiunea Eilat, din sudul Israelului. Acest raid este primul atac aerian desfăşurat de Israel în Fîşia Gaza după încheierea armistiţiului din 26 noiembrie 2006. Raidul a vizat un tunel săpat în apropiere de Karni, principalul punct de trecere al mărfurilor între Fîşia Gaza şi Israel. Armistiţiul, care vizează doar Fîşia Gaza, dar nu şi Cisiordania, a fost încălcat în repetate rînduri de către grupările palestiniene care au continuat să lanseze rachete, deşi într-un număr redus.

Forţele de securitate palestiniene, fidele grupării preşedintelui moderat Mahmud Abbas, liderul al-Fatah par a fi însă mai preocupate de răfuielile interne cu militanţii Hamas. O rachetă a fost lansată, luni seară, asupra Cartierului General al Securităţii Naţionale şi al poliţiei palestiniene din oraşul Gaza, provocînd pagube importante. Atacul a fost comis în momentul în care premierul, membru Hamas, se îndrepta către o reuniune politică. Întîlnirea între premierul Ismail Haniyeh şi Rawhi Fattuh, reprezentantul preşedintelui Autorităţii Naţionale Palestiniene a fost amînată, după atac. Cel puţin 30 de palestinieni au murit pe parcursul a cinci zile de lupte de stradă, cele mai violente ciocniri de cînd gruparea islamistă Hamas, care respinge negocierile de pace cu Israelul, a cîştigat anul trecut alegerile, determinînd blocarea ajutoarelor străine.

Consilierii pe probleme de securitate ai preşedintelui Abbas au strîns arme în Gaza şi Cisiordania pentru a întemeia o forţă mai puternică decît garda prezidenţială. Sursele au precizat că mii de arme au fost colectate în depozite, pentru forţa preventivă de securitate şi alte servicii dominate de al-Fatah, care se luptă pentru putere cu mişcarea Hamas, aflată la guvernare. Transporturi anterioare de arme au fost destinate exclusiv gărzii prezidenţiale a lui Abbas, cu sprijinul Israelului şi al Statelor Unite. Circa 170 de milioane de dolari, inclusiv fonduri americane şi sume provenite din taxele palestiniene deblocate de Israel, vor fi utilizate pentru antrenamentul, echipamentele şi alte modalităţi de sprijin acordate gărzii, potrivit unor oficiali americani şi israelieni, care au mai precizat că între 3.900 şi 4.900 de puşti Kalaşnikov şi M-16, precum şi alte arme, au fost depozitate în oraşul Jerihon din Cisiordania şi în Gaza. Cisiordania este dominată de al-Fatah, însă formaţiunea se teme că Hamas antrenează forţe în secret în această regiune.

Administraţia de la Washington intenţionează să utilizeze fonduri proprii în valoare de 86 de milioane de dolari pentru a oferi gărzii prezidenţiale antrenament şi echipamente neletale. La rîndul său, Rusia doreşte ca, în timpul reuniunii prevăzute pentru 2 februarie, Cvartetul pentru Orientul Mijlociu să ridice blocada asupra ajutoarelor Occidentului destinate palestinienilor.