Regiunea separatistă moldoveană a recunoscut, duminică, republicile separatiste georgiene Abhazia şi Oseţia de Sud ca state independente. Iniţiativa nu va avea cel mai probabil vreun efect asupra izolării diplomatice a Transnistriei, nerecunoscută pe plan internaţional. Pînă în prezent, niciun stat nu s-a alăturat Rusiei pentru a recunoaşte cele două regiuni georgiene. Ofensiva rusă împotriva Georgiei ar putea avea un efect de domino în Caucaz, în special în Ucraina, declara duminică, la Istanbul, ministrul georgian al Afacerilor Externe, Eka Tkeşelaşvili, care a exclus un dialog pe termen scurt cu Rusia. Şi ministrul georgian al Reintegrării, Temur Iakobaşvili, a anunţat că oficialii de la Tbilisi se retrag oficial dintr-un acord semnat în anul 1994, la Moscova, de către Abhazia şi Georgia, în urma unui conflict sîngeros. Retragerea Georgiei afectează misiunea ONU din această ţară, care monitorizează acordul alături de trupele ruse de menţinere a păcii.

Preşedintele rus le-a cerut europenilor, cu ocazia unei convorbiri telefonice avute cu premierul britanic Gordon Brown, să trimită mai mulţi observatori pentru a supraveghea acţiunile Guvernului georgian. Rusia se pronunţă pentru trimiterea de observatori suplimentari ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa în zona de securitate şi instituirea unei supravegheri imparţiale a acţiunilor guvernului georgian, i-a declarat premierului britanic preşedintele rus, potrivit unui comunicat de la Kremlin. Totodată, Rusia respinge o lume dominată de SUA. “Rusia nu poate accepta un sistem mondial în care deciziile sînt luate doar de SUA, a declarat Dmitri Medvedev, într-un interviu acordat unor posturi de televiziune ruseşti. Acesta a apreciat că şi Rusia poate decide, la rîndul său, să adopte sancţiuni împotriva altor state, deşi nu vrea acest lucru. Rusia nu vrea să fie izolată şi va încerca să dezvolte relaţiile cu SUA, UE şi alte ţări.

Şi Vladimir Putin susţine acţiunea Rusiei din Georgia, acuzînd din nou statele europene că nu acţionează decît pentru propriile interese şi cele ale SUA. “Orice s-ar întîmpla şi orice s-ar spune, adevărul este de partea noastră. Ne comportăm în mod absolut moral şi conform cu dreptul internaţional în vigoare”, a declarat acesta pentru postul de televiziune Vesti-24. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a cerut o soluţionare rapidă a crizei. “Rusia nu are niciun interes ca în Europa să existe noi divergenţe, la aproape 20 de ani de la Căderea Cortinei de Fier”, a dat asigurări ministrul rus al Afacerilor Externe. Înainte de summit-ul extraordinar al UE consacrat crizei georgiene, şefa diplomaţiei de la Tbilisi a apreciat că nu sînt necesare sancţiuni împotriva Rusiei, cerînd însă oficialilor de la Bruxelle să ia măsuri pentru a preveni alte agresiuni ruse în regiune.

Occidentul nu trebuie să cedeze presiunilor Rusiei în domeniul energetic

Premierul britanic a avertizat că statele occidentale nu vor fi şantajate de Rusia în domeniul energetic, ameninţînd cu o revizuire a relaţiilor cu Kremlinul şi o stopare a dependenţei Marii Britanii de petrolul şi gazul ruseşti. “Nicio naţiune nu îşi poate permite să şantajeze Europa din punct de vedere energetic”, a declarat Gordon Brown, promiţînd acţiuni urgente pentru a preveni dependenţa Marii Britanii de parteneri mai puţin stabili sau mai puţin fiabili. Premierul a cerut mai multe fonduri pentru construirea unei conducte din Marea Caspică ce ar transporta gaz prin Turcia către Occident, ocolind ruta tradiţională prin Rusia şi sateliţii acesteia. În opinia analiştilor, proiectul Nabucco ar fi prejudiciat de invazia Georgiei. În opinia lui Brown, NATO trebuie să reevalueze relaţia Alianţei cu Rusia şi să îşi intensifice sprijinul pentru Georgia şi alte state care s-ar putea confrunta cu agresiuni din partea Rusiei.

UE este departe de a avea o poziţie comună în criza georgiană. Preşedintele polonez Lech Kaczynski a discutat la telefon cu cancelarul german Angela Merkel despre o poziţie comună înainte de summit-ul extraordinar al UE. Cei doi lideri au convenit asupra necesităţii de a susţine planul de şase puncte negociat de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, a cărui ţară deţine preşedinţia UE. Aceştia au fost de acord în privinţa necesităţii retragerii trupelor ruse din Georgia şi denunţarea recunoaşterii, de către Rusia, a independenţei Oseţiei de Sud şi Abhaziei. Circa 53% dintre cetăţenii polonezi pledează pentru adoptarea de sancţiuni împotriva Rusiei, în cadrul summit-ului UE din cauza conflictului din Georgia. Rusia ar trebui exclusă temporar din reuniunile G8 din cauza acţiunilor sale din Georgia, a declarat duminică un membru conservator al Parlamentului şi aliat al cancelarului german. După ce mai multe ţări ale UE şi-au afişat clar preferinţa pentru o poziţie dură, preşedintele francez a declarat, înaintea summit-ului extraordinar, că nu a venit momentul sancţiunilor. Chiar dacă consideră inacceptabilă decizia rusă de a recunoaşte independenţa celor două republici separatiste Abhazia şi Oseţia de Sud, Nicolas Sarkozy îi acordă omologului rus Dmitri Medvedev un termen de zece săptămîni pentru a-şi respecta semnătura.

Rusia ar putea furniza Iranului un nou sistem de apărare

Pe fondul tensiunilor cu SUA, autorităţile de la Moscova ameninţă cu livrarea unui sistem de apărare antirachetă Iranului. Serviciile de informaţii americane se tem că Rusia ar putea livra regimului de la Teheran un sistem sofisticat de tip S-300, dacă administraţia de la Washington va insista asupra integrării în NATO a Georgiei şi Ucrainei. SUA şi Israelul sînt îngrijorate, deoarece acest sistem are capacitatea de a urmări 100 de ţinte simultan şi de a lovi avioane aflate la o distanţă de circa 120 de kilometri. Măsura ar îmbunătăţi semnificativ apărarea iraniană în eventualitatea unui atac împotriva instalaţiilor sale nucleare. “Mesajul din partea Moscovei este foarte clar. Sprijiniţi Georgia şi Ucraina să adere la NATO şi veţi vedea S-300 în Iran. Moscova mizează strategic pe obsesia Americii referitoare la Iran”, a declarat George Friedman, directorul agenţiei private de informaţii Stratfor. Rusia a fost tot mai nemulţumită de apropiera constantă a NATO de fostul bloc sovietic şi de recunoaşterea recentă a independenţei fostei provincii sîrbe Kosovo, în pofida protestelor sale.