În această săptămînă, reprezentanţii sindicatelor din învăţămînt se vor întîlni cu ministrul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Cristian Adomniţei, pentru a discuta despre proiectul de lege privind Statutul cadrelor didactice. Dincolo de condiţiile de salarizare şi evaluare, profesorii doresc să-şi negocieze şi drepturile. „Statutul are 62 de pagini, ceea ce demonstrează, încă o dată, că totul a fost întocmit în grabă, doar pentru că erau programaţi ca în martie să vină cu cele două proiecte“, a declarat Marius Nistor, preşedintele Federaţiei „Spiru Haret“, exprimîndu-şi, în felul acesta, părerea asupra turnurii pe care şi această îndelung pregătită dezbatere publică o va lua. „Ţinuta decentă, limbajul lipsit de vulgarităţi de orice fel, atitudinea apropiată de studenţi sau elevi, cultivarea respectului faţă de lege, de etica profesională şi grija pentru calitatea cît mai ridicată a activităţii didactice sînt cerinţe obligatorii pentru orice cadru didactic“, se spune în proiectul de lege care a fost publicat pe site-ul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT). În momentul în care un cadru didactic este numit într-o funcţie de conducere, monitorizare şi evaluare, precum şi la încetarea raportului de serviciu, acesta este obligat să-i prezinte declaraţia de avere conducătorului instituţiei la care lucrează, în condiţiile în care această declaraţie se actualizează, conform legii, în fiecare an. Astfel, profesorilor le este „interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect, în exercitarea funcţiei lor, daruri sau alte avantaje“. Însă, celor care fac parte din personalul didactic de conducere, monitorizare şi evaluare, li se pretinde, conform articolului 20, şi „să păstreze secretul de stat asupra activităţii lor“. „Legea transparenţei nu are valoare pentru minister. Li se pune pumnul în gură celor care vor să spună ceea ce gîndesc“, crede Marius Nistor. Profesorii sînt, şi ei, de aceeaşi părere. „Cu alte cuvinte, dacă eu devin director de şcoală sînt obligat să păstrez secretul unui serviciu executat pentru binele public, fiind şi plătit, pentru acest serviciu, tot din bani publici”? se întreabă, aproape retoric, prof. Iulian Munteanu, declarînd că un proiect de lege mai haotic nu a existat niciodată în învăţămîntul românesc.

Greşeala recunoscută

Un nou capitol introdus în proiectul supus dezbaterii publice este radierea sancţiunilor. Dacă profesorul sancţionat nu a mai săvîrşit „abateri disciplinare, îmbunătăţindu-şi activitatea şi comportamentul, sancţiunile disciplinare se radiază“, se arată în statut. Radierea greşelilor poate dura între şase luni şi pînă la zece ani, în funcţie de gravitatea faptelor. Un exemplu concludent este acela al profesorului destituit din funcţie. În acest caz, destituitul îşi poate recupera postul după zece ani, decizia putînd fi luată doar de autoritatea care a aplicat sancţiunea. Conform acestui proiect de lege privind Statutul profesorilor, funcţiile didactice în învăţămîntul superior sînt: asistent, conferenţiar, profesor universitar şi profesor universitar emerit. Pentru cei care ocupă funcţii de preparator urmează ca, în decurs de cel mult doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să promoveze pe postul didactic de asistent. Eliminarea funcţiei de lector se va face în decurs de cel mult patru ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin transformarea funcţiilor pe care sînt titulari, prin ocuparea altor funcţii sau prin încetarea contractului de muncă cu instituţia respectivă de învăţămînt superior.