Se pare că aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană are alte efecte decît cele scontate, iar mulţi din românii care au visat afaceri de succes şi o viaţă fără griji descoperă acum o realitate mult mai tristă. Salariile sînt cu mult în urma englezilor sau germanilor, calitatea vieţii lasă de dorit, pensiile au rămas înţepenite la cîteva sute de lei, în vreme ce perspectivele nu mai par atît de spectaculoase. La şase luni de la integrare, încrederea românilor în Parlament şi Guvern este într-o scădere accentuată, frustarea generalizată fiind elementul definitoriu al întregii populaţii. Un sondaj realizat de Centrul InfoEuropa arată că încrederea în UE s-a menţinut la acelaşi nivel (65%), dar persoanele cu resurse reduse şi educaţie elementară sînt mai puţin încrezătoare decît anul trecut. În schimb, gradul de încredere a crescut în rîndul celor cu educaţie superioară şi resurse bogate. Sociologul Dumitru Sandu apreciază că oamenii simpli sînt sociologi foarte buni, iar această tendinţă de scădere a încrederii se explică, pe de-o parte, prin lipsa de informaţii, pe de altă parte, prin raportarea resurselor proprii la şansele de reuşită. La rîndul său, ambasadorul CE în România, Donato Chiarini, a apreciat că acest grad de insatisfacţie este prezent în toate ţările comunitare. Chiarini crede că frustrarea este un sentiment uman, dar percepţiile se pot îmbunătăţi în cazul în care beneficiile aderării, inclusiv fondurile structurale, sînt folosite cît mai bine. În opinia lui Sandu, gradul de frustrare al românilor este determinat mai ales de opinia privind serviciile sociale şi infrastructura, care sunt comparate cu standardele europene. Pe de altă parte, românii manifestă un grad imens de încredere în televiziune (88%), în timp ce încrederea în instituţiile statului în general este în scădere accentuată.