Telegrafic

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Telegrafic

Externe 10 Octombrie 2011 / 00:00 460 accesări

R. MOLDOVA

O nouă propunere

Preşedintele Partidului Liberal din R. Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat că oficialii de la Bruxelles i-au spus că alianţa de guvernare de la Chişinău trebuie menţinută, iar liderul liberal este dispus să renunţe la adoptarea unei noi Constituţii, dacă se găsesc alte soluţii pentru criza politică. Mihai Ghimpu a asigurări că în decurs de o lună cetăţenii vor afla care este decizia politicienilor cu privire la alegerea şefului statului. R. Moldova nu are preşedinte de doi ani din cauza blocajului politic din Parlament, iar Curtea Constituţională nu a putut rezolva impasul lăsând legislativului puterea de decizie. Partidul Liberal din R. Moldova a depus la secretariatul Parlamentului, la începutul lunii, două proiecte ce vizează adoptarea unei noi Constituţii a ţării.

BULGARIA

Români arestaţi

Tribunalul din Nicopole a confirmat arestarea a trei cetăţeni români, care fuseseră prinşi tăind copaci pe insula de graniţă Sredniak. Din grup mai făcea parte şi un al patrulea român, care în prezent este dat în urmărire de poliţia bulgară. Cei patru au ajuns pe insulă cu o căruţă trasă de cai, graţie nivelului scăzut al Dunării. Cei trei au fost reţinuţi în flagrant, în timp ce tăiau ulmi şi sălcii cu topoare şi drujbe. Prejudiciul este estimat la 2.000 de leva, circa 1.000 de euro.

RUSIA

Automobile incendiate

Un număr de 11 vehicule au ars în cursul nopţii la Moscova, iar poliţia suspectează că este vorba despre incendieri intenţionate, ce amintesc de incidente similare petrecute în urmă cu trei ani. Maşinile, majoritatea modele străine, au fost distruse în decurs de şase ore în cartiere diferite din Moscova. Poliţia a lansat o anchetă, unele dintre incidente având caracteristicile clare ale unui atac. Un val de astfel de atacuri a distrus peste o sută de maşini la Moscova în perioada mai-iulie 2008. Circa 30 de persoane, majoritatea minori, au fost deţinute atunci pentru implicare în aceste atacuri. Incidentele i-au obligat pe proprietarii de maşini să organizeze tururi de veghe în timpul nopţii, în curţi şi parcări.

FILIPINE

Victime după taifunuri

Cele două taifunuri care au afectat unul după altul o mare parte din Filipine, Nesat şi Nalgae, cele mai violente din 2011, au provocat moartea a cel puţin 101 persoane, în timp ce alte zeci de mii de persoane nu s-au putut întoarce la casele lor din cauza inundaţiilor. Mai multe oraşe de pe insula principală, Luzon au fost inundate după trecerea taifunului Nesat, pe 27 septembrie, iar apoi a taifunului Nalgae, cinci zile mai târziu. Nesat a ucis 82 de persoane, iar Nalgae 19, potrivit celor mai recente date ale Biroului Apărării Civile, care şi-a revizuit în sus bilanţul anterior de 82 decese. Un număr de 27 de persoane sunt încă date dispărute. Majoritatea deceselor au fost cauzate de inundaţii. Electrocutările şi alunecările de teren s-au aflat, de asemenea, la originea morţii mai multor locuitori din zona câmpiilor agricole din centrul insulei Luzon. Peste 67.000 de locuitori din Luzon sunt în continuare adăpostiţi în centre de evacuare.

ELVEŢIA

Negocieri eşuate

Georgia a anunţat, sâmbătă, eşecul negocierile purtate sub mediere elveţiană pentru ridicarea opoziţiei oficialilor de la Tbilisi faţă de aderarea Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). „Negocierile s-au terminat şi putem spune că au eşuat, încheindu-se fără niciun rezultat”, a declarat ministrul adjunct al Afacerilor Externe Serghi Kapanadze, şeful delegaţiei georgiene la discuţiile desfăşurate în Elveţia. „Georgia nu îşi poate da asentimentul pentru intrarea Rusiei în OMC până când acesta nu îşi schimbă poziţia asupra comerţului în interiorul teritoriilor ocupate”, a afirmat Serghi Kapanadze, cu referire la republicile separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud.

FRANŢA

Desemnarea candidatului

Alegătorii stângii din Franţa au votat în număr mare pentru desemnarea candidatului Partidului Socialist la alegerile prezidenţiale din 2012, a declarat liderul interimar al socialiştilor, Harlem Desir. Acesta a apreciat că scrutinul reprezintă „o mare reuşită”. Circa 750.000 de persoane votaseră până la ora 11:00, în primele patru ore de la deschiderea urnelor. Partidul Socialist a organizat aproape 10.000 de birouri de vot pentru simpatizanţii stângii. În cursa electorală socialistă s-au înscris şase candidaţi care speră să fie desemnaţi pentru a se confrunta, la alegerile din primăvară, cu actualul preşedinte Nicolas Sarkozy.

YEMEN

Posibilă demisie

Preşedintele Yemenului, Ali Abdullah Saleh, s-a declarat dispus să renunţe la putere în următoarele zile, dar a afirmat că nu va preda puterea opozanţilor săi. „Nu doresc puterea şi o voi abandona în zilele următoare”, a afirmat acesta într-un discurs difuzat de televiziunea de stat. „Există oameni sinceri, fie că sunt militari sau civili capabili să guverneze Yemenul”, a adăugat preşedintele Saleh. „Voi cere susţinătorilor mei să menţină puterea şi să se confrunte cu orice provocare”, a continuat acesta. Această declaraţie survine în contextul în care opoziţia şi reprezentanţi ai partidelor de guvernământ din Yemen analizează o formulă de tranziţie a puterii.

IRAK

Recompensă de zece milioane de dolari

Departamentul de Stat american oferă o recompensă de zece milioane de dolari pentru un irakian desemnat drept lider terorist internaţional identificat drept Ibrahim „Awwad Ibrahim” Ali al-Badri, cunoscut şi ca Abu Du\'a. Acesta a fost pus, la începutul săptămânii, pe lista cu terorişti internaţionali, fiind considerat unul dintre liderii reţelei al-Qaida în Irak, care a ameninţat că va răzbuna violent moartea lui Ossama bin Laden. La trei zile după moartea lui bin Laden, Abu Du\'a a revendicat un atac în care au murit 24 de poliţişti, iar 72 au fost răniţi. De asemenea, gruparea sa a revendicat o serie de atacuri comise în luna august la Mosul, în urma cărora peste 70 de persoane au murit. Punerea sa pe o lista teroriştilor internaţionali vizează, între altele, limitarea posibilităţilor de finanţare. Conturile din SUA i-au fost îngheţate. Demersul Departamentului de Stat intervine în condiţiile în care mii de soldaţi americani se pregătesc să plece din Irak, în urma acordului ce prevede retragerea până la sfârşitul acestui an.

SUA

Lege favorabilă imigranţilor

Guvernatorul Californiei, democratul Jerry Brown, a semnat o lege prin care imigranţii ilegali pot obţine ajutor de la stat pentru a urma un colegiu. Legii i s-a spus „California Dream Act”, în traducere Legea visului californian, şi este un demers ce merge împotriva tendinţei din ultimii ani, manifestată în mai multe state americane, de a înăspri măsurile de combatere a imigraţiei ilegale. Cei care au susţinut legea susţin că statul va avea de câştigat din punct de vedere economic de pe urma ei. Criticii afirmă că legiferează imigraţia ilegală şi că n-ar fi trebuit promulgată fără o revizuire a reglementărilor în domeniu la nivel federal. Aproape 2.500 de tineri se vor califica pentru a obţine ajutor de la stat, în virtutea noii legislaţii. Guvernatorul spune că acestor tineri li se va da şansa de a-şi îmbunătăţi viaţa, a lor şi, în cele din urmă, pe cea a statului. Predecesorul în funcţie a lui Jerry Brown, republicanul Arnold Schwarzenegger, refuzase să semneze legea.

BULGARIA

Proteste

Sute de bulgari au înfruntat, sâmbătă, o ploaie rece de toamnă şi au defilat pe străzile capitalei Sofia pentru a cere interzicerea explorării şisturilor de gaz din ţară. Protestatarii, cărora li s-au alăturat trecătorii, au afişat pancarte pe care scria „Nu ne otrăviţi apa!” sau „Noi ştim mai mult despre gazul de şist decât miniştrii - Concediaţi-i!”. În luna iulie, Guvernul bulgar a încheiat un acord cu firma americană Chevron pentru explorarea gazului de şist în regiuni extinse din nord-estul ţării. Ecologiştii şi cetăţenii obişnuiţi sunt îngrijoraţi de pericolele la adresa mediului pe care procedura le poate aduce. Aceştia susţin că s-ar putea ajunge la o poluare a apei freatice, având consecinţe dezastruoase asupra sănătăţii consumatorilor şi agriculturii. Exploatarea şi extracţia gazului de şist implică introducerea în sol a unor mari cantităţi de substanţe chimice dizolvate, printr-o metodă ce se numeşte fracţionare hidraulică, având drept scop eliberarea gazului înmagazinat în şisturi. Oficialii guvernamentali bulgari încearcă să convingă publicul că vor fi luate toate măsurile de precauţie necesare înainte de explorarea şi exploatarea gazelor de şist din ţară. Ambasadorul SUA în Bulgaria, James Warlick, pledează de un an pentru politica exploatării gazelor de şist, apărând siguranţa şi eficienţa economică a procedurii şi argumentând în favoarea intereselor Chevron.



12