Tinerii care au părăsit instituţiile de protecţia copilului au abilităţi scăzute de păstrare a unui loc de muncă şi sînt specializaţi în meserii cu nivel scăzut de venituri, lucru care intensifică nemulţumirile legate de locul de muncă, se arată într-un studiu prezentat ieri de organizaţia Serviciul Apel. Potrivit studiului privind încadrarea în muncă a tinerilor care au fost instituţionalizaţi, majoritatea beneficiază de o educaţie de nivel mediu, bazată pe dobîndirea unei competenţe pentru a exercita o meserie, fiind foarte redus numărul celor care au urmat studii superioare. Aproape un sfert dintre aceştia (23,01%) sînt calificaţi în construcţii, 16,81% au dobîndit competenţe în domeniul îmbrăcăminte - încălţăminte, 14,16%, în profesii bazate pe studii superioare şi 10,62%, în depanare-tehnic. Fetele sînt mai ales implicate în sectorul frizerie-coafură şi în cel vizînd îmbrăcăminte-încălţăminte (confecţioner îmbrăcăminte), în timp ce băieţii au urmat în special profesii tehnice (mecanic auto) sau pe cele din construcţii (zugrav, zidar etc.), potrivit autorilor studiului. O altă constatare este aceea că procentul tinerilor care urmează studii superioare din acest grup ţintă este semnificativ mai mic decît media populaţiei generale, de doar 14%. Specialiştii intervievaţi au declarat faptul că măsurile legislative sînt insuficiente pentru a facilita integrarea în societate a tinerilor care părăsesc instituţiile de stat pentru protecţia copilului. Potrivit specialiştilor, tinerii devin recalcitranţi, agresivi sau dimpotrivă, pasivi, renunţînd să lupte \"în favoarea fugii\". Din studiu mai rezultă că tinerii instituţionalizaţi se confruntă şi cu dificultăţi educaţionale sau materiale, arătînd faptul că aceştia nu sînt pregătiţi să facă faţă individual tranziţiei la o nouă etapă din viaţa lor. Specialiştii intervievaţi consideră că se impune introducerea unei categorii de specialişti cu rol de tampon între tineri şi comunitate, între tineri şi angajatori. În ceea ce priveşte statutul tinerilor, se constată că 62,1% dintre cei care au părăsit sistemul de stat pentru protecţia copilului sînt angajaţi în prezent, în timp ce 13,8% sînt şomeri. Restul tinerilor, reprezentînd un procent de 24,1%, au declarat că îşi continuă studiile, dar în acelaşi timp sînt nevoiţi să lucreze pentru a se întreţine. Din studiu mai reiese că un procent destul de însemnat de tineri sînt angajaţi pe perioadă determinată, ceea ce sporeşte riscul apariţiei fluctuaţiei la locul de muncă. Specialiştii au constatat că cel mai mare nivel de nemulţumire este determinat de salariu, de relaţiile cu şeful sau cu colegii şi de sentimentul de a fi apreciaţi la locul de muncă.