UE ia în considerare acordarea unui împrumut de 75-100 miliarde dolari Fondului Monetar Internaţional (FMI), pentru a majora capacitatea de creditare a Fondului, potrivit unui document pregătit pentru reuniunea liderilor UE din 19-20 martie. Documentul, care descrie poziţia pe care urmează să o adopte liderii europeni la summit-ul grupului informal al celor mai industrializate 20 de ţări ale lumii (G20) din 2 aprilie, precizează, de asemenea, că UE sprijină şi o dublare a resurselor FMI, pînă la 500 miliarde dolari, pentru a ajuta ţările cu dezechilibre mari ale balanţei de plăţi. Astfel, documentul obţinut de Reuters propune dublarea resurselor FMI, astfel încât Fondul să poată ajuta rapid şi flexibil ţările membre, dacă se confruntă cu dificultăţi ale balanţei de plăţi. Documentul arată că statele UE sînt gata să furnizeze un sprijin rapid şi temporar pentru capacitatea de creditare a Fondului, sub forma unui împrumut cu o valoare totală de 75-100 miliarde dolari. Textul, propus de preşedinţia cehă a UE, nu a fost aprobat încă şi ar mai putea fi modificat.

De cealaltă parte a Oceanului, politica economică a preşedintelui american este criticată de economişti, potrivit studiului lunar publicat de ”Wall Street Journal”. ”Majoritatea celor 49 de economişti chestionaţi spun că nu sînt mulţumiţi de politica economică a guvernului”, scrie publicaţia, precizînd totuşi că acţiunea lui Obama în materie economică este notată în medie cu 59 de puncte din 100, iar cea a secretarului Trezoreriei, Timothy Geithner, cu 51 din 100. Critica majoră vizează planul guvernului privitor la sectorul bancar sau mai degrabă lipsa unor detalii precise. Geithner a prezentat, la 10 februarie, marile linii ale unui plan de salvare a sistemului financiar, dar punerea în practică a mai multor puncte-cheie, ca cel privitor la modul în care guvernul vrea să preia activele toxice ale băncilor, ar putea dura mai multe săptămîni. Publicaţia dezvăluie o schimbare în atitudinea economiştilor. Trei sferturi spuneau în decembrie că echipa economică a lui Obama va fi mai bună decît cea a lui George W. Bush, dar Geithner este acum notat mai slab decît predecesorul său, Henry Paulson, în ianuarie (57 din 100). Cu privire la viitor, 43% dintre economişti spun că va fi necesar un al treilea plan de relansare, după cel din primăvara lui 2008 şi cel de 787 miliarde de dolari promulgat în februarie. În medie, economiştii consideră că recesiunea, începută oficial în decembrie 2007 în SUA, se va încheia în octombrie. Ei preconizează o scădere a PIB-ului de 1,4% în 2009, după scăderea de 0,8% din 2008. Despre şomaj, ei spun că va fi de 8,7% în iunie şi de 9,3% în decembrie, faţă de 8,1% în februarie.

Analiştii americani sînt de părere că motivul pentru care Europa întîmpină dificultăţi în contextul recesiunii este că, după un deceniu de la introducerea monedei unice, UE deţine o bancă centrală, dar nu şi o instituţie unică pentru politică financiară. O criză economică despre care europenii considerau că are origini şi consecinţe fundamental americane pune la încercare rezistenţa Europei, apreciază analiştii. În timp ce SUA au un secretar al Trezoreriei, UE are 27 de miniştri ai. ”Europa nu are capacitatea instituţională de a gestiona această situaţie”, a declarat Marc Chandler, vicepreşedinte pentru strategii monetare din cadrul companiei Brown Bros. Harriman. Consecinţele uniunii incomplete a Europei ar putea avea, în cele din urmă, repercursiuni asupra băncilor şi companiilor americane. Fostul oficial din cadrul Fondului Monetar Internaţional Simon Johnson consideră că ”problemele financiare ale Europei sînt un pericol pentru principalele bănci din SUA”. Din cauza legăturilor între principalele bănci globale, pierderile importante înregistrate de instituţiile europene, care au împrumutat ţările din estul Europei, ar putea afecta sistemul american deja slăbit, a precizat Johnson.