Submarinul rusesc Mir-1, avînd la bord exploratori ruşi, a atins, joi, fundul Oceanului Arctic, coborînd pe verticala Polului Nord, la o adîncime de 4.261 de metri, la capătul primei expediţii de acest gen din lume, potrivit ruşilor, care urmăresc resursele de hidrocarburi din regiune. Exploratorii, doi deputaţi şi un cercetător rus, au efectuat o coborîre de două ore în apele Oceanului Arctic. După o pauză de 1.300 de metri pentru a testa rezistenţa batiscafului, ei au coborît pînă pe fundul mării, ceea ce, potrivit lor, reprezintă o premieră. O a doua echipă, la bordul submarinului Mir-2, a urmat-o pe prima. Echipajul urmează să facă experimente ştiinţifice, după ce a înfipt un drapel rusesc din titan pe fundul mării şi a lăsat o capsulă conţinînd un mesaj pentru generaţiile viitoare. Concret, cele două minisubmarine Mir (în traducere Pace) sînt dotate cu un braţ mecanic care va preleva eşantioane din fondul marin şi din apă. Exploratorii vor face şi filmări şi fotografii. Două vase ruseşti, vasul de cercetare Akademik Fedorov şi spărgătorul de gheaţă cu propulsie nucleară Rossia, care îl escortează, au fost puse la dispoziţia acestei misiuni cu scopuri ştiinţifice, dar şi politice. “Să atingi fundul oceanului la o asemenea adîncime, este ca şi cum ai face primul pas pe lună”, declarase vicepreşedintele Dumei de Stat, Artur Cilingarov, care conduce expediţia.

Dincolo de interesul ştiinţific, expediţia Arctic 2007 reaminteşte intenţiile ruse de a controla aceste teritorii, disputate cu alte ţări, printre care SUA. Potrivit US Geological Survey, agenţia guvernamentală americană specializată în hidrocarburi, 25% dintre resursele mondiale de petrol se află la nord de Cercul Polar. Înainte de a pleca spre Polul Nord, Cilingarov apreciase că expediţia va ajuta Rusia să avanseze în revendicarea acestor regiuni. “Arcticul este al nostru şi ar trebui să ne facem simţită prezenţa”, a declarat el. Într-un discurs pronunţat în luna mai, preşedintele Vladimir Putin promisese că “Rusia va face eforturi pentru a-şi apăra interesele strategice, economice, ştiinţifice şi de apărare în Oceanul Arctic”. Oamenii de ştiinţă speră că vor putea dovedi că o parte din fundul marin al Polului Nord, cunoscut sub numele de Dorsala Lomonosov, este în realitate o extensiune geologică a Rusiei şi că Moscova va putea să o revendice în cadrul Convenţiei ONU privind dreptul maritim. În 2001, Moscova a depus o cerere în acest sens la o comisie ONU. Mai multe alte ţări nordice încearcă să îşi extindă drepturile asupra resurselor submarine situate dincolo de zona lor economică exclusivă şi efectuează studii în acest sens, printre altele Norvegia şi Danemarca, aceasta din urmă concentrîndu-se în special asupra Coastei Groenlandei.

De la început, presa rusă apreciază că această “cursă pentru Polul Nord” este o modalitate de cucerire a spaţiului, reamintind că o expediţie americană este în drum spre Dorsala Gakkel, o altă zonă din Arctic. “Este un fel de cursă între ţările de la Oceanul Arctic pentru extinderea platoului continental cît mai spre nord posibil şi a revendica o suprafaţă cît mai mare din fundul marin”, a explicat Claes Ragner, expert la Institutul Fridtjof Nansen din Norvegia.