România este printre ultimele state în Europa la reciclarea deșeurilor electronice, alături de Spania și Cipru, cu o rată de colectare de sub 20%, în timp ce la nivel european sunt recuperate doar o treime din telefoane, computere și televizoare, potrivit unui studiu al Națiunilor Unite și Interpol.

Suedia și Norvegia sunt în fruntea clasamentului și aproape de ținta europeană de colectare și reciclare a 85% din toate deșeurile electrice și electronice, relatează Reuters. Reglementările europene impun reciclarea deșeurilor electronice, produse care sunt conectate la prize sau care funcționează cu baterii, pentru a recupera metale precum aurul și argintul și a evita poluarea cu toxine cum sunt plumbul sau mercurul.

Pe ansamblu, 35% din deșeurile electronice din Europa au fost reciclate corespunzător în 2012. Raportul respinge sugestiile din trecut, potrivit cărora majoritatea acestor deșeuri sunt livrate ilegal în state africane precum Nigeria și Ghana, unde sunt reparate și repuse în funcțiune. "Majoritatea comerțului ilegal cu deșeuri electronice are loc tot în Europa, nu în Africa", a declarat Jaco Huisman, coordonator științific al studiului la United Nations University. El a arătat că managementul defectuos are loc peste tot în Europa, sub formă de furturi și dezmembrări, în timp ce o cantitate semnificativă de deșeuri electronice ajunge la gunoi.

Un frigider stricat, de exemplu, este valoros pentru cuprul din compresor. Deseori este scos compresorul, iar restul se aruncă. Furtul unor astfel de componente face ca procesatorii legali din Europa să piardă anual 1,7 miliarde de euro, estimează studiul. În total, 3,3 milioane de tone din cele 9,5 milioane de tone de deșeuri electronice generate în Europa în 2012 au fost reciclate corespunzător. Numai 1,3 milioane de tone de astfel de deșeuri au fost exportate, iar restul - reciclate în Europa în afara programelor reglementate sau aruncate.

Ioana Botezatu, expert în probleme de mediu la agenția Interpol, a spus că acuzațiile oficiale în astfel de cazuri sunt rare, chiar dacă unele țări au pedepse aspre pentru delictele care afectează mediul. Recomandările raportului includ colaborarea mai bună cu poliția, educarea consumatorilor în privința reciclării și interzicerea tranzacțiilor în numerar cu deșeuri metalice. Una dintre probleme este și promovarea centrelor de reciclare, întrucât oamenii nu au cunoștință de acestea.

În privința corpurilor de iluminat, de exemplu, românii aruncă la gunoi, anual, peste 5 milioane de becuri eficiente energetic, respectiv sute de tone de astfel de deşeuri care conţin mercur şi ar trebui colectate şi reciclate în mod responsabil, potrivit normelor europene, fiind posibilă, în caz contrar, declanşarea procedurii de infringement, a declarat, luna trecută, Roxana Şunică, director de marketing al Recolamp.

De la 1 ianuarie 2016, ţinta de colectare va fi de minimum 40% din greutatea medie a produselor introduse pe piaţă, în ultimii trei ani, de către producătorii români. Până în 2021, România trebuie să asigure colectarea şi tratarea a minimum 65% din deşeurile de echipamente electrice.

Dacă nu îndeplineşte aceste ţinte, România riscă procedura de infringement din partea Comisiei Europene.