Fostul şef al armatei egiptene, Abdel Fattah el-Sisi, a fost proclamat oficial preşedinte, marţi, cu 96,9% din sufragii, la 11 luni după ce l-a destituit din funcţie pe fostul preşedinte islamist Mohamed Morsi şi a redus la neant orice opoziţie. El-Sisi a obţinut 23,780 de milioane de sufragii de la cei 54 de milioane de alegători înscrişi pe liste, iar rivalul său, liderul stângii, Hamdeen Sabbahi, a obţinut 757.511, potrivit Comisiei Electorale, care a anunţat o rată a participării la vot de 47,45%. Astfel, aproape unul din doi alegători înscrişi a votat cu el în scrutinul din 26, 27 şi 28 mai. O numărătoare neoficială îl prezenta anterior învingător cu un scor de 93,3% din voturile exprimate.

În discursul televizat pe care l-a susţinut după anunţarea victoriei, mareşalul el-Sisi, care s-a retras din armată pentru a putea să candideze la funcţia de preşedinte, i-a îndemnat pe egipteni să acţioneze pentru a restaura libertatea şi justiţia socială. Regele Abdallah al Arabiei Saudite, a cărui ţară este unul dintre principalii susţinători ai lui el-Sisi, a fost primul şef de stat care a salutat ”victoria istorică” a fostului şef al armatei şi a propus organizarea unei conferinţe a donatorilor, pentru ajutorarea economiei acestei ţări, foarte afectată de trei ani de instabilitate politică. Regele Marocului, Mohammed al VI-lea, i-a adresat de asemenea un mesaj lui el-Sisi, în care i-a transmis ”urările cele mai sincere şi succes deplin”. Guvernul interimar instalat de el-Sisi a avut grijă să elimine de pe scena politică principala mişcare a opoziţiei, mişcarea islamistă Fraţii Musulmani, interzisă şi declarată organizaţie teroristă, care a boicotat alegerile. El-Sisi a obţinut cu aproximativ 10,5 milioane de voturi mai mult decât obţinea Morsi în iulie 2012, într-un scrutin care a înregistrat o participare uşor mai mare, dar în care au putut să participe toate partidele. Morsi a fost primul şef de stat ales în mod democratic în Egipt. Însă pe 3 iulie 2013, după ce milioane de egipteni au manifestat cerându-i să plece de la putere, generalul el-Sisi îl destituia şi aresta. Poliţişti şi militari s-au lansat ulterior într-o reprimare implacabilă a susţinătorilor islamistului, membri ai confreriei care a obţinut victorii în toate alegerile organizate de la îndepărtarea de la putere a fostului preşedinte Hosni Mubarak, în urma unei revolte populare, la începutul lui 2011. Peste 1.400 de manifestanţi pro-Morsi au fost ucişi în ultimul an, peste 15.000 de membri ai confreriei au fost încarceraţi, inclusiv aproape toţi liderii acesteia, care riscă, la fel ca Morsi, pedeapsa cu moartea în diverse procese. De asemenea, sute de islamişti au fost condamnaţi la moarte în procese în masă expediate în câteva minute.

În emblematica Piaţă Tahrir, în centrul capitalei Cairo, unde tinerii au manifestat la începutul lui 2011 pentru a pune capăt celor aproximativ 30 de ani de domnie absolută a lui Mubarak, mii de susţinători agitau, marţi, steaguri egiptene, cântau şi dansau în onoarea... eroului lor. Câteva zeci de observatori străini veniţi să asiste la scrutin au apreciat că alegerile nu au fost marcate de fraude, dar şi-au exprimat unele rezerve faţă de caracterul echitabil, în absenţa de facto a oricărei opoziţii credibile. În schimb, ONG-uri internaţionale cu activitate în domeniul drepturilor omului, care denunţă masacre asupra manifestanţilor pro-Morsi, încarcerări în masă şi procese nedrepte, au apreciat încă de la început că aceste alegeri sunt o farsă. Mulţi consideră că puterea lui el-Sisi este şi mai autoritaristă decât a lui Mubarak.