Macovei, sluga lui Băsescu în războiul dintre Palate

Ministerul Justiţiei încheie un an de zbateri cu puţine realizări şi multe scandaluri în care au fost implicaţi cei doi titulari ai portofoliului, Monica Macovei şi Tudor Chiuariu. În schimb, finele lui 2007 găseşte gol fotoliul de administrator al sistemului judiciar pentru că şeful statului nu a catadicsit să semneze încă decretul de numire a Noricăi Nicolai, cea aleasă de liberali să-l înlocuiască pe Chiuariu. Anul a început furtunos. Pe fondul războiului între Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria, Macovei, sprijinită de Băsescu, a atacat în mai multe rînduri Guvernul din care făcea parte, pe şeful său direct - premierul Tăriceanu - şi clasa politică în general, preluînd idei din discursul şefului statului. În 10 ianuarie, premierul a criticat public atitudinea Monicăi Macovei, prin intermediul purtătorului său de cuvînt, Oana Marinescu. Macovei îl acuzase recent pe premier, într-un interviu apărut pe site-ul EU Observer, că \"luni de zile\" nu a lăsat-o să pună pe ordinea de zi a Guvernului proiectul de lege privind Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi că nu susţine legislaţia anticorupţie. În 9 februarie, 64 de senatori PC, PSD şi PRM au depus la Biroul Permanent al Senatului moţiunea simplă \"Minciuna - adevărul justiţiei Macovei\", în care se cerea demiterea ministrului Justiţiei, iar în 13 februarie, moţiunea anti-Macovei a fost adoptată în plenul Senatului, cu 81 de voturi \"pentru\". În ziua următoare, Macovei a declarat, pentru Deutsche Welle, că nu va părăsi Ministerul deoarece este \"încăpăţînată\", anunţînd că vrea ca \"altcineva\" să-şi asume plecarea ei, pentru ca să nu se spună după aceea că a fost \"laşă\". În 1 aprilie apare pentru prima dată numele posibilului înlocuitor al lui Macovei la Justiţie, liberalul Tudor Chiuariu, în urma unei restructurări despre care se vorbise intens în acea perioadă. A doua zi, premierul anunţă restructurarea Cabinetului şi înlocuirea ministrului Macovei cu tînărul avocat Chiuariu.

Chiuariu, împotriva DNA-ului lui Băsescu

Două săptămîni mai tîrziu, Chiuariu cerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) revocarea procurorului Doru Ţuluş din funcţia de şef al Secţiei a 2-a din cadrul DNA, din motive de \"ineficienţă\". O săptămînă mai tîrziu, Chiuariu a cerut în şedinţa CSM în care s-a luat în discuţie recuzarea procurorului Doru Ţuluş efectuarea unui control de fond la DNA şi, implicit, amînarea discutării cererii privindu-l pe Ţuluş pînă la finalizarea raportului. Adevăratul calvar al lui Chiuariu la conducerea Justiţiei a început în 18 septembrie, atunci cînd şeful DNA, Daniel Morar, a cerut acordul Comisiei speciale de la Cotroceni pentru începerea urmăririi penale în cazul său, dar şi în ceea ce-l priveşte pe Zsolt Nagy. Potrivit unui comunicat al DNA, Zsolt Nagy, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada decembrie 2004 - iunie 2007, şi Tudor Chiuariu, ministrul Justiţiei în funcţie, sînt acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice avînd ca urmare obţinerea unui avantaj patrimonial pentru altul, infracţiune conexă celor de corupţie. Chiuariu a apreciat că solicitarea DNA reprezintă o \"răzbunare prostească\" pentru că solicitase, cu o zi în urmă, excluderea din magistratură a procurorilor Doru Ţuluş şi Aristotel Mihai Popa, în baza concluziilor controlului CSM la DNA, care a relevat o situaţie negativă a activităţii secţiei conduse de Ţuluş. Totodată, el a spus că solicitarea DNA este o reacţie la faptul că raportul inspectorilor CSM relevă că activitatea DNA este dominată de incompatibilitate şi abuz. În opinia multora, cererea lui Morar de avizare a începerii urmăririi penale în cazul său l-a determinat pe Chiuariu să promoveze în Guvern o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Legii 115 din 1999 privind responsabilitatea ministerială, aprobată în 5 octombrie de Guvern. Textul de lege care prevede că membrii Comisiei speciale de la Preşedinţie de cercetare a faptelor miniştrilor sînt judecători numiţi de CSM a fost publicat în aceeaşi seară în Monitorul Oficial. Odată cu intrarea în vigoare a ordonanţei, lucrările Comisiei speciale în vechea componenţă au fost suspendate, pentru ca CSM să numească noua formulă. Pentru că respectiva Comisie nu mai funcţiona, preşedintele nu a mai putut da aviz în sensul începerii sau neînceperii urmăririi penale nici în cazul lui Chiuariu, nici al celorlalţi foşti sau actuali demnitari. Băsescu a criticat dur Ordonanţa de urgenţă privind modificarea Legii răspunderii ministeriale, susţinînd că textul de lege \"are toate elementele unui abuz de putere\" şi că actul normativ a fost promovat de ministrul Chiuariu în interes personal.

Sfîrşit de an fără ministru la Justiţie

Patru zile mai tîrziu, în 9 octombrie, Chiuariu a început lupta “la baionetă” împotriva lui Băsescu şi a tuturor celor din tabăra sa. În ultima zi din octombrie, Băsescu a declarat într-o emisiune televizată că ministrul Tudor Chiuariu \"este un tînăr mafiot obraznic\", care \"serveşte o clientelă şi pe care premierul Tăriceanu nu l-ar fi numit ministru dacă ar fi fost dezlegat\". Chiuariu i-a răspuns preşedintelui printr-o scrisoare redactată într-o manieră neobişnuită. În 3 decembrie, Chiuariu vorbea despre proiectul său de Cod de procedură penală, iar trei zile mai tîrziu, el anunţa că ia în calcul varianta de a demisiona după ce Curtea Constituţională declarase neconstituţională ordonanţa care modifica organizarea Comisiei speciale de la Cotroceni, dînd preşedintelui mînă liberă pentru a da undă verde urmăririi penale în cazul său. În 7 decembrie, Chiuariu a primit o replică dură din partea lui Băsescu, la mîna căruia ajunsese. Şeful statului a lansat un apel public la înţelepciune şi la o remaniere a ministrului Justiţiei, apreciind că ar fi grav dacă acesta ar ajunge în faţa procurorilor din postura de ministru al Justiţiei. În după-amiaza zilei de duminică, 9 decembrie, Chiuariu şi-a anunţat demisia din funcţie, iar o zi mai tîrziu şi-a depus-o. Şeful statului i-a acceptat prompt demisia, în pofida faptului că anunţase că nu va mai aproba cereri de demisie dacă nu vor fi însoţite şi de propunerea unui înlocuitor. După mai bine de o săptămînă de zvonuri, ocupantul fotoliului de la Justiţie a fost desemnat în persoana \"veşnicului candidat\" la un post ministerial, Norica Nicolai. Anul se încheie fără ca propunerea de numire a Noricăi Nicolai în funcţia de ministru al Justiţiei să fie aprobată de către Băsescu.