Spre deosebire de alte specialităţi, cea de moaşă presupune o dublă responsabilitate, atît în privinţa mamei, cît şi în cea a copilului. Preşedintele Comisiei de Moaşe a Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România (OAMMR), asistent Violeta Caraivan, este de părere că profesia de moaşă nu a fost înţeleasă foarte bine, astfel că tinerele absolvente de liceu nu se îngrămădesc să devină moaşe. Pe de altă parte, preşedintele Comisiei - la rîndul său moaşă în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa - susţine că, în cele mai multe cazuri, condiţiile de muncă sînt grele, responsabilitatea moaşei fiind una foarte mare în comparaţie cu a altor asistente medicale. În prezent, în teritoriu, rolul moaşei este jucat de persoane care au alte competenţe, şi asta în lipsa adevăratei moaşe, care are o pregătire strict în acest sector de activitate. „În momentul de faţă este în lucru delimitarea competenţelor profesionale. Sarcinile de lucru ale moaşei vor fi trasate foarte clar, la fel şi în cazul asistentelor de obstetrică şi ginecologie. Apariţia acestor reglementări va duce la clarificarea lucrurilor. Activitatea de maternitate presupune partea de prevenţie, partea curativă şi, într-un final, cea post partum”, susţine Caraivan. Pînă atunci însă, de exemplu în mediul rural, asistentele sociale sînt cele care joacă rolul moaşelor. Lipsa experienţei profesionale îşi spune cuvîntul, potrivit declaraţiilor preşedintelui Comisiei de specialitate. „În judeţ, de viitoarele mămici se ocupă asistentele sociale, dar care nu au o pregătire suficientă. Din păcate, sînt tinere care ajung pentru prima dată la doctor atunci cînd trebuie să nască. Aşa se trezesc cu bebeluşi cu malformaţii sau cu alte afecţiuni. Şi este prea tîrziu...”, declară as. Caraivan, care a completat că moaşa ar fi ştiut exact cum trebuie să procedeze cu aceste tinere, cum pot fi convinse că trebuie neapărat să ajungă la un consult de specialitate pe perioada sarcinii. „Este foarte important ca urmărirea gravidei să înceapă din teren, fapt care, din păcate, nu prea se întîmplă. Acest lucru se întîmplă şi din cauza lipsei planingurilor familiale, care lipsesc cu desăvîrşire la ţară, acolo unde ar fi trebuit să existe în număr mare”, a mai declarat şeful Comisiei de Moaşe. Este adevărat că situaţia ar putea fi salvată de medicul de familie din localitatea respectivă, el fiind cel care trebuie să ofere informaţiile de specialitate gravidei. Din păcate, acest lucru nu se întîmplă în multe dintre localităţi. „Colaborarea cu medicii de familie este deficitară, în unele cazuri”, susţine as. Caraivan.

Ultima promoţie de asistente de obstetrică ginecologie... în 1977!

La nivelul judeţului Constanţa profesează aproximativ 50 de moaşe, cu specificaţia că nu sînt absolvente ale unei facultăţi de specialitate. Sînt salariate care au terminat doi ani de şcoală tehnică de specialitate. Ultima promoţie de asistente de Obstetrică Ginecologie a fost în 1977, în rest, asistentele medicale care joacă rolul de moaşă, s-au calificat la locul de muncă. Acum, cel puţin la SCJU, circa zece dintre aceste asistente medicale au ales să urmeze cursurile Facultăţii de Moaşe, din cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii „Ovidius” Constanţa. În acest an, ele sînt primele care au obţinut diploma de licenţă în profesia de moaşă, după anul 1977.