Potrivit legii, preşedintele trebuie să consulte Parlamentul care are termen 20 de zile calendaristice să prezinte un punct de vedere asupra referendumului iniţiat de acesta. În cazul în care legislativul nu răspunde, președintele poate emite decretul de organizare a referendumului.

Potrivit Legii 3 din anul 2000 actualizată, președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional.

Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de preşedinte urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitare.

Legea prevede ca în cazul în care Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere, șeful statului poate emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.

Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului. Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

Obiectul şi data referendumului naţional se stabilesc prin decret al preşedintelui României, în cazul referendumului cu privire la probleme de interes naţional, iar aducerea la cunoştinţă publică a datei referendumului naţional se face prin Monitorul Oficial al României, Partea I, şi prin presă, radio şi televiziune.

Participantul la referendum îşi va exprima voinţa în mod individual, într-o cabină închisă, aplicând ştampila ''Votat'' numai în unul dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, corespunzător opţiunii sale. După ce a votat, participantul la referendum va îndoi buletinul de vot, astfel ca pagina albă, care poartă ştampila de control, să rămână în afară, după care îl va introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.

Cetăţeanul care, în ziua referendumului naţional, se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală poate să îşi exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secţie de votare, urmând a fi înscris într-o listă suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, pe baza actului de identitate sau a adeverinţei care ţine loc de act de identitate.

Pentru persoanele netransportabile din cauza de boala sau invaliditate, la cererea celor aflaţi în aceasta situaţie sau la cererea organelor de conducere ale instituţiilor sanitare sau de ocrotiri sociale, în care cei netransportabili se afla internaţi, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare desemnează din cadrul biroului un număr de membri care se deplasează cu o urna specială şi cu materialul necesar votării la locul unde se afla cel în cauza, pentru a se efectua votarea.

Scrutinul se va deschide la ora 7,00 şi se va încheia la ora 23,00.

ZEGREAN: IOHANNIS E ÎMPIEDICAT DE CONSTITUȚIE SĂ CONVOACE REFERENDUM PE TEMA AMNISTIEI ȘI GRAȚIERII

Augustin Zegrean, fostul președintele al Curții Constituționale, afirmă că președintele Iohannis ar fi împiedicat de Constituție să convoace un referendum pe tema amnistiei și grațierii, transmite antena3.ro.

„Uitați-vă în Constituție, la articolul 90, unde spune că președintele poate să cheme poporul la referendum. Mai este un text în Constituție unde vorbește despre inițiativa populară de legiferare, unde spune că nu poate fi adoptată o inițiativă populară în domeniul grațierii și a amnistiei”, a declarat Augustin Zegrean.

„Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional”, se arată în articolul 90 din Constituție.

Lista problemelor „de interes național” era reglementară de Articolul 12 din Legea 3/2000. Acesta a fost declarat neconstituțional, ceea ce i-ar permite președintelui să decidă singur care sunt problemele de interes național. Aici intervine un alt articol din Constituție - Articolul 74 (2): „Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.”

Astfel, dacă cetățenii nu au drept de legiferare asupra amnistiei și grațierii, nu se pot pronunța nici la referendum.