Peste 300 de persoane din Cernavodă s-au înghesuit, ieri, în Casa de Cultură, pentru a lua parte la o dezbatere publică organizată de Primărie, care a avut ca teme construirea Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare Electrice (CNE), extinderea depozitului de deşeuri radioactive şi aplicarea taxei de risc. La întîlnire au fost prezenţi consilieri locali, primarul Mariana Mircea, directorul Centralei Nucleare, Ionel Bucur, prefectul Constanţei, Tit-Liviu Brăiloiu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Cristian Darie, senatorul PSD de Constanţa, Nicolae Moga. Primarul Mariana Mircea a deschis dezbaterea publică cu prezentarea unui sondaj de opinie, realizat în perioada 30 martie - 1 aprilie, care se referă la obiectivele nucleare construite pe teritoriul oraşului şi la aplicarea taxei de risc. Sondajul a cuprins intervievarea a 500 de persoane cu vîrste cuprinse între 18 şi 70 de ani, din toate categoriile sociale. Potrivit primarului, 31% din cei chestionaţi au declarat că CNE reprezintă un risc de contaminare pentru locuitori, fapt ce arată, potrivit primarului, că gradul de necunoaştere în rîndul populaţiei privind activitatea centralei este ridicat. În ceea ce priveşte întrebarea dacă populaţia din Cernavodă este de acord cu depozitarea deşeurilor radioactive în zonă, 86% dintre respondenţi au spus că nu sînt de acord cu acest lucru, iar 42,9%, că sînt deşeuri radioactive depozitate pe teritoriul oraşului. De asemenea, potrivit sondajului, 80% din cernăvodeni au precizat că doresc instituirea unei taxe de risc şi au adăugat că simt nevoia de a fi informaţi şi consultaţi în deciziile care privesc siguranţa şi sănătatea lor. Mariana Mircea a mai prezentat un acord pe care l-a înaintat Guvernului României cu privire la instituirea taxei de risc, care a creat un val de discuţii între autorităţile locale de la Cernavodă şi Societatea Nucleară „Nuclearelectrica”. Potrivit edilului din Cernavodă, Consiliul Local a aprobat, în baza prevederilor Codului fiscal, art. 23, alin. 2, o taxă pentru activităţile cu impact asupra mediului înconjurător, în valoare de 70.301.000 lei. Cuantumul acesteia a fost motivat de autorităţile locale, pe de o parte, de privarea bugetului local de obţinerea a peste 20 milioane de euro din impozitarea clădirilor CNE, iar pe de altă parte, de necesităţile urgente ale comunităţii, privind extinderea reţelei de termoficare (100 de străzi din Cernavodă sînt netermoficate), îmbunătăţirea calităţii apei, mărirea spaţiilor verzi, înfiinţarea unui centru de monitorizare, asigurarea de medicamente populaţiei şi efectuarea unor analize medicale periodice pentru locuitori, educaţie, informare şi măsuri de protecţie socială. Potrivit primarului, înfiinţarea taxei de risc are la bază modelul sloven din localitatea Krsko, care primeşte, anual, peste 7 milioane de euro pentru găzduirea unei centrale nucleare cu un singur reactor, iar alte 4,7 milioane euro, compensaţii pentru depozitul de deşeuri slab şi mediu active.

Conducerea CNE, în colimatorul cernăvodenilor

O poziţie tranşantă în cadrul dezbaterilor a avut-o prefectul Tit-Liviu Brăiloiu, care a criticat, într-o primă fază, absenţa de la discuţii a conducerii societăţii „Nuclearelectrica”. Prefectul a declarat că taxa de risc a fost atacată pe nedrept de fosta conducere a Prefecturii, deoarece este în conformitate cu prevederile Codului fiscal. „Subliniez foarte clar că taxa instituită de Primăria Cernavodă este una de risc şi nu de poluare. Populaţia nu trebuie să se alarmeze că centrala poluează, dar cetăţenii suportă un anume risc, iar mie mi se pare normal ca cei care exploatează această centrală să contribuie cu o sumă la bugetul local, sub numele de taxă de risc. Problema se pune acum la nivelul cuantumului pe care Primăria îl cere societăţii „Nuclearelectrica”. În acest caz, se poate negocia, dar cred că Consiliul Local are dreptul să instituie o astfel de taxă pentru cetăţenii săi”, a spus Tit-Liviu Brăiloiu. O poziţie la fel de tranşantă a avut-o vicepreşedintele CJC Cristian Darie, potrivit căruia autoritatea judeţeană susţine aplicarea acestei taxe în condiţiile în care cetăţenii din zonă trăiesc cu un risc, iar banii pe care administraţia locală îi poate lua pot oferi o faţă europeană oraşului. La rîndul său, senatorul Nicolae Moga a spus că instituirea acestei taxe este un drept al autorităţilor locale şi al cetăţenilor din Cernavodă, care trebuie să primească compensaţii ca urmare a prezenţei CNE pe teritoriul lor.

A urmat o adevărată luptă verbală între cetăţeni, pe de o parte, şi directorul CNE, Ionel Bucur, pe de altă parte. Dacă reprezentantul CNE a precizat din capul locului că nu este de acord cu instituirea acestei taxe, pentru că, potrivit acestuia, „Centrala are toate autorizaţiile necesare şi nu trebuie să acorde compensaţii, mai ales că centrala s-a implicat prin realizarea unor obiective sociale (pod, spital şi liceu)”. De partea cealaltă, cernăvodenii au spus că afirmaţia „Centrala s-a implicat în programul social al oraşului” este o mare minciună, deoarece aceste programe sociale despre care vorbesc cei de la centrală erau, de fapt, obligaţiile CNE. Ba, un locuitor al oraşului a spus că CNE trebuia să construiască peste 1.400 de locuinţe sociale, numai că acestea s-au transformat, de fapt, în locuinţe de serviciu pentru angajaţii centralei. Cetăţenii din Cernavodă prezenţi la dezbatere au spus că ei vor o taxă de compensare ca urmare a prezenţei Centralei pe teritoriul lor. „Se va începe construcţia Unităţilor 3 şi 4 ale CNE. În acest proiect vor fi implicate şi societăţi private care îşi vor băga bani în buzunar, după finalizarea acestor obiective. Oare cu ce vor contribui aceste societăţi private la bunăstarea oraşului Cernavodă? De aceea, cred că o taxă de risc sau cum s-o numi ea trebuie să se aplice, pentru că nu poţi să beneficiezi de ceva fără să plăteşti. Aşa ceva nu mai merge, iar noi, cetăţenii nu mai sîntem dispuşi să cedăm aşa uşor”, a afirmat, supărat, un locuitor din oraş.