SUB AUSPICIILE CONSILIULUI JUDEŢEAN CONSTANŢA ŞI ALE FUNDAŢIEI „FANTASIO” Atmosfera de sărbătoare instaurată pe 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, când se înfăptuia Marea Unire, a fost reconstituită la Pavilionul Expoziţional Constanţa, unde s-a petrecut româneşte, cu dansuri şi cântece reprezentative pentru toate zonele etnografice ale României Mari. Sărbătoarea a fost organizată sub auspiciile Consiliului Judeţean Constanţa şi ale Fundaţiei „Fantasio”.

PE RITMURI DE GEAMPARA Momentele artistice susţinute de ansamblurile de copii „Luminiţe Dobrogene“ din localitatea Lumina şi „Dobrogea“ al Fundaţiei „Fantasio”, pregătit de coregrafa Elena Dordea, au fost prefaţate de fanfara RAJA, care i-a încântat pe participanţi, la intrarea în Pavilion, cu ritmuri de geampara şi nu numai. În deschiderea evenimentului propriu-zis, fanfara „Muzica apelor” de la SC RAJA Constanţa a interpretat imnul naţional, „Deşteaptă-te, române!”.

DISCURSURI Apoi, gazdele manifestării, actorii Teatrului de Stat Constanţa Laura Iordan-Adrian şi Cosmin Mihale, l-au invitat pe scenă pe directorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), dr. Gabriel Custurea. Acesta le-a vorbit celor prezenţi despre „momentele importante ale devenirii noastre ca popor, ca naţiune”, pornind de la data Micii Uniri - 24 ianuarie 1859, continuând cu cucerirea Independenţei României, în anul 1878, când Dobrogea a revenit în graniţele statului, şi proclamarea României ca regat, în anul 1881. El a amintit şi de jertfele de sânge care au însoţit Războiul de Independenţă din anii 1877-1878.

„După 40 de ani, tot în urma unui război (n.r. - Primul Război Mondial), a unor jertfe şi pierderi materiale, la 1 Decembrie 1918 se ajungea la definitivarea statului unitar român, făcută pe câmpurile de luptă de pe Carpaţi - ştim cu toţii jertfele de la Mărăşeşti, Oituz, Mărăşti -, cu pierderi materiale prin ocuparea a trei sferturi din ţară, Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi o bună parte din Moldova. Statul român a rezistat, clasa politică a înţeles imperativul vremii şi, prin unitate naţională, s-a ajuns la evenimentul fericit care a început în martie 1918, prin unirea Basarabiei cu România, în noiembrie, prin unirea Bucovinei cu România şi, în sfârşit, la 1 Decembrie, Transilvania, Banatul, Maramureşul şi Crişana se uneau cu România”, a spus directorul MINAC. În încheierea discursului său, acesta a evocat şi momentul încoronării regelui Ferdinand şi a reginei Maria, la Alba Iulia.

SPECTACOL Programul artistic al evenimentului a cuprins şi un moment special oferit de grupul vocal „Fiii Dobrogei“, coordonat de prof. Elena Cojocaru de la Centrul Cultural Judeţean „Teodor T. Burada”, care a încântat publicul cu piese din repertoriul dobrogean, pe ritmuri de geampara.

În cea de-a doua parte a spectacolului, ansamblurile reunite „Dobrogea“ şi „Luminiţe Dobrogene“ au reconstituit momentul de la Alba Iulia, susţinând un spectacol cu dansuri şi port popular din Dobrogea, Moldova, Oltenia, Banat, Sibiu şi Oaş.

La eveniment a participat un public numeros, sub cupola Pavilionului Expoziţional fiind reuniţi deopotrivă elevi, profesori şi părinţi, oameni de cultură, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Constanţa.

EXPOZIŢIE FOTO-DOCUMENTARĂ O expoziţie realizată de MINAC a oferit principalele repere cronologice ale Marii Uniri: documente şi imagini ale personalităţilor care au contribuit la înfăptuirea actului istoric de la 1 Decembrie, dar şi imagini de la încoronarea regilor României Mari, Ferdinand şi Maria, la Alba Iulia, la 15 octombrie 1922.

În Kupola Ballroom a Pavilionului a fost programată, de asemenea, proiecţia filmului „Buzduganul cu trei peceţi”, în regia lui Constantin Vaeni, care rememorează contextul înfăptuirii primei uniri a Ţărilor Române sub domnia lui Mihai Viteazul, dar şi a unor filme documentare realizate de TVR, dedicate Zilei Naţionale.