PRINCIPALELE PIEDICI Staţiunea Mamaia a găzduit, joi şi vineri, Conferinţa Regională a Ministerului Afacerilor Europene, care a reunit reprezentanţi din partea tuturor organismelor implicate în atragerea şi gestionarea fondurilor europene, cu participarea ministrului Afacerilor Europene, Leonard Orban. La reuniune au fost prezenţi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale din întreaga ţară, precum şi din Constanţa. Primari, dar şi alţi reprezentanţi ai administraţiei publice locale, principalii beneficiari ai investiţiilor pe fonduri europene au atras atenţia asupra problemelor cu care se confruntă atunci când încep demersuri pentru întocmirea unui proiect pe bani europeni. Drumul până la obţinerea finanţării e anevoios şi incert, chiar dacă accesarea banilor europeni n-ar fi trebuit să fie atât de dificilă. Laolaltă, beneficiarii investiţiilor atrag atenţia că principalul impediment în atragerea banilor îl reprezintă instituţiile de control care, de cele mai multe ori, nu au un punct de vedere comun după ce verifică hârtiile depuse pentru implementarea investiţiilor, ceea ce îi pune în dificultate pe beneficiari care trebuie să aplice corecţiile. Primarii prezenţi la Mamaia spun că este vorba de instituţii precum Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice şi autorităţile de management ale fiecărui fond european în parte.

PROBLEME CU ÎNAPOIEREA TVA - ULUI Printre beneficiarii de proiecte prezenţi la reuniunea de la Mamaia s-a numărat şi viceprimarul Constanţei, Decebal Făgădău. El a transmis mesajul de bun venit al primarului Radu Mazăre şi al consilierilor locali în calitate de gazdă a conferinţei regionale. Viceprimarul le-a vorbit reprezentanţilor autorităţilor locale despre cele trei obiective strategice pe care autorităţile locale le au în vedere de când a fost elaborat Planul Integrat de Dezvoltare a Constanţei. „Avem Constanţa locuitorilor: sper să simţiţi căldura şi ospitalitatea constănţenilor. Constanţa turiştilor: sper ca după ce acest seminar se va termina să reveniţi într-un număr din ce în ce mai mare pe litoralul românesc. Şi Constanţa investitorilor: pe care ne dorim să-i atragem din ce în ce mai mult”, a declarat Făgădău. Un alt beneficiar al unui proiect cu fonduri europene este şi preşedintele Asociaţiei Naţionale a Scafandrilor Profesionişti şi Salvamarilor din România (ANSPSR), Gheorghe Oancea. El i-a semnalat ministrului Orban că se confruntă cu situaţia întârzierii plăţii pentru o cerere de rambursare referitoare la un proiect pe fonduri europene ce vizează organizarea unor cursuri de salvamar şi scafandru în Constanţa. Mai precis, problema cu care se confruntă şeful ANSPSR vizează întârzierea plăţii TVA. Încă de la sfârşitul anului trecut nu s-au mai făcut aceste plăţi, iar valoarea pierderii ajunge la 500.000 de lei. „Am rămas în urmă cu plăţile. Sunt în situaţia plăţii în avans a peste şapte miliarde de lei vechi. Lunar plătim impozite şi contribuţiile la stat. Proiectul este realizat în proporţie de două treimi. Dar cineva nu îşi face treaba. Nu rambursează sumele deja plătite de noi. Sunt sume importante şi este un proiect deosebit. Ce facem cu proiectul, scoatem salvamarii în stradă, ne punem banderole?!, l-a întrebat Oancea pe Orban. La rândul său, ministrul recunoaşte că înapoierea TVA-ului este un demers extrem de complicat şi a evitat să dea un răspuns concret solicitării şefului ANSPRS. Problema TVA-ului nu este o noutate. Asociaţiile municipiilor, oraşelor, comunelor şi Uniunea Consiliilor Judeţene au semnalat de nenumărate ori că autorităţile statului trebuie să intervină pentru ca beneficiarii proiectelor UE să nu mai fie nevoiţi să plătească TVA-ul pentru proiectele întocmite pe fonduri europene. De altfel, la nivelul UE, România este singura ţară care plăteşte TVA pentru proiectele cu bani europeni pe care le implementează.

SEAP-UL ŞI PASUL MELCULUI Tot de la Constanţa, primarul din Limanu, Nicolae Urdea, a semnalat ministrului că publicarea caietelor de sarcini pe site-ul Serviciul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) durează luni întregi. El mai spune că în cazul unei corecţii la vreun proiect, atunci când se fac verificări, documentaţia se întoarce către beneficiar şi apoi începe iar tăvălugul introducerii documentaţiei pe SEAP. „Când se verifică documentaţia, proiectul este blocat. Sunt cazuri în care situaţia asta apare de câteva ori în cadrul unui proiect, ceea ce este în detrimentul beneficiarilor. Aşa se ajunge la o întârziere de trei-patru luni până ajunge să fie publicată documentaţia pe SEAP”, a atras atenţia primarul.

Gradul de absorbţie a fondurilor europene, triplat

În cadrul întâlnirii de la Mamaia, ministrul Afacerilor Europene a venit şi cu veşti proaste. Există riscul ca România să piardă fonduri europene, în ciuda progreselor realizate în ultimele luni. În acelaşi timp, se menţine „o diferenţă uriaşă între rata de contractare şi cea de absorbţie”. În ceea ce priveşte fondurile pe politica de coeziune alocate României în perioada 2007-2013, în valoare de aprox. 19,2 miliarde de euro, au fost deja contractate în jur de 73%, adică 14 miliarde de euro. ”Plăţile făcute către beneficiari se ridică la circa 3,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aprox. 18,8% din alocarea totală. Doar în 2012 au fost plătite 900 milioane de euro. Totalul cererilor de rambursare transmise către CE şi aprobate se ridică la 9,9%”, a precizat Orban, adăugând că, în nouă luni, s-a reuşit o creştere de trei ori mai mare a ratei de absorbţie, având în vedere că în septembrie 2011 era de 3,7%. Cea mai mare rată de absorbţie este pe Programul Operaţional Regional - peste 21%, iar cea mai scăzută pe Programul Operaţional Sectorial de Mediu - 6,14%.

Orban, în vizită la Muzeul de Istorie

După conferinţa din Mamaia, ministrul Afacerilor Europene a vizitat Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), consolidat şi modernizat prin proiectul european „Hiperb - Muzeu al secolului XXI pentru turiştii din Constanţa”. Orban a precizat că nu e vorba de un proiect care să atragă din punct de vedere vizual, însă lucrările garantează o construcţie pe termen lung. Ministrul a făcut referire la tactica „better spending” („cheltuială cu măsură”) care a fost aplicată corespunzător în cazul proiectului de la Constanţa şi reprezintă o garanţie că banii au fost folosiţi cum trebuia. În cadrul vizitei de la muzeu, a participat şi directorul MINAC, Gabriel Custurea. El a susţinut că investiţiile la muzeu au atras un număr impresionant de turişti care l-au vizitat, peste 15.000. La rândul său, directorul Direcţiei Generale de Proiecte Europene din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, Sevil Shhaideh, i-a relatat ministrului că proiectele comunitare aplicate la nivelul judeţului însumează circa 12 milioane de euro, proiectele în implementare însumează aprox. 283 de milioane de euro, iar proiectele depuse aflate în evaluare adună aprox. 127 de milioane de euro.