E DE BINE

Analiștii economici estimează o creștere economică de 2,7 - 2,9% în 2014, peste cea oficială, de 2,8%, sau a Fondului Monetar Internațional (FMI), de 2,4%. „Estimăm un avans de 2,9% al PIB, în 2014. Este o repetare a unei performanțe foarte bune, dacă o privim atât în lumina ultimilor ani, cât și în poza curentă din regiune. Suplimentar, avansul economic din acest an are o structură mult mai sănătoasă, nefiind determinat exclusiv de cererea externă. Asta dă încredere că revenirea economică ar trebui să continue într-un ritm susținut“, spune economistul-șef al ING Bank, Vlad Muscalu. Și economiștii UniCredit estimează o creștere economică de 2,7%, în 2014, și subliniază că ea are un caracter mai generalizat față de cea din 2013. „Dacă în 2013 creșterea economică de 3,5% a fost concentrată pe exporturi și autoconsum (generat de producția agricolă record), creșterea economică din 2014 a fost diferită. Afirmația este susținută de revenirea semnificativă a consumului privat, concomitent cu menținerea contribuției pozitive a exporturilor nete (cu toate că în scădere semnificativă). Anul agricol a fost similar celui trecut, însă, în termeni de creștere, contribuția sectorului a devenit aproximativ zero (față de 1% în  2013). Însă cel mai dureros aspect rămâne evoluția investițiilor, care au scăzut pentru al doilea an consecutiv și chiar mai mult în 2014“, notează economistul-șef al UniCredit Țiriac Bank, Cătălina Molnar.

LOVITURA FISCALĂ

În ceea ce privește măsurile fiscale luate de autorități și impactul acestora în economie, Vlad Muscalu susține că înrăutățirea vizibilă a dinamicii investițiilor din debutul anului sugerează că accizele în creștere și taxele noi au avut un impact sensibil asupra activității economice. „Totuși, este greu de spus în ce măsură încă mai au efect și modificările mai vechi ale sistemului certificatelor verzi. În afară de modificările taxelor, cred că amânarea/neîndeplinirea cheltuielilor publice asumate este poate un factor negativ chiar mai pronunțat“. La rândul său, Cătălina Molnar consideră că încetinirea reformelor și execuția bugetară dezechilibrată au generat un impuls fiscal negativ asupra creșterii economice în 2014.