4,3 LEI/EURO - MISIUNE IMPOSIBILĂ? Leul a revenit pe creştere în raport cu euro, iar banca centrală a anunţat un curs de referinţă în scădere cu 0,87 bani faţă de ziua precedentă, de 4,3907 unităţi. Moneda naţională s-a apreciat şi în raport cu dolarul, cu 0,3 bani, până la 3,3081 unităţi. Pentru francul elveţian, BNR a publicat un curs în scădere uşoară, de la 3,5685 la 3,5587 lei. Sentimentul pozitiv nu s-a simţit însă peste tot în regiune. La jumătatea şedinţei interbancare de ieri, zlotul şi forintul marcau scăderi cu până la 0,4% în raport cu euro. „Nu credem că pragul de 4,3 lei/euro va fi atins pe termen scurt, însă, în câteva zile, am putea vedea leul atingând 4,35 unităţi/euro. Ne aşteptăm totuşi ca ciclul de relaxare a politicii monetare să continue, până la finele anului, cu o reducere cu 0,75 puncte a dobânzii-cheie, de la 5 la 4,25%, în următoarele trei şedinţe BNR”, notează economistul-şef al ING Bank, Vlad Muscalu. El se îndoieşte că semnarea unui nou acord cu FMI, cel mai probabil în octombrie, va avea un impact semnificativ asupra leului: „Moneda naţională ar putea fi sprijinită din altă direcţie. Datele recente au arătat că ajustarea contului curent a accelerat vizibil, în 2013. Deficitul extern ar putea atinge 1% din PIB în 2013, de la 4% în anul precedent. Nu ar fi nevoie de un miracol prea mare pentru a vedea un cont curent echilibrat la finele anului”. Potrivit calculelor ING, întrucât intrările de investiţii străine directe vor varia în jurul a 1% din PIB, nu cu mult diferit faţă de anul trecut, sunt mari şanse ca deficitul contului curent (tot de 1%) să fie acoperit. „Ajustarea accelerată a contului curent al României este un semn clar al agravării stării cererii interne, fapt care susţine continuarea relaxării monetare”, conchide Muscalu.

SĂ FIE CHIAR AŞA? Totuşi, alţi analişti sunt sceptici faţă de relaxarea monetară. Florin Cîţu spune că, atât timp cât BNR aleargă simultan după curs şi inflaţie, iar cursul stabil e mai important decât creşterea preţurilor, politica monetară va fi relaxată foarte greu. „Ultimele date ale băncii centrale arată că deprecierea din iunie a leului a venit pe fondul unei mase monetare mai mari. Dacă BNR va continua să reducă dobânda-cheie, aşa cum a anunţat public guvernatorul Mugur Isărescu, atunci cursul leu/euro va creşte şi mai mult, în primă fază, la 4,7 - 4,9 unităţi”, explică analistul. În prezent, inflaţia medie creşte, astfel că BNR va trebui să aleagă între a rata din nou ţinta de inflaţie şi a avea un curs mai mare. O inflaţie mai mare decât ţinta şi un curs de 4,9 lei/euro înseamnă o politică monetară relaxată. Dar, în acelaşi timp, înseamnă şi o bancă centrală fără credibilitate. „O să vedem ce alege BNR”, conchide Cîţu.