Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lidia Bărbulescu, a cerut ieri Curţii Constituţionale (CC) să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public, ca autoritate judecătorească, şi Parlament - Camera Deputaţilor, ca putere legislativă, în cazul cercetării miniştrilor-parlamentari. Bărbulescu solicită Curţii să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între cele două autorităţi publice, conflict care blochează cursul unor procese penale şi împiedică autoritatea judecătorească să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale şi legale cu care a fost învestită. De asemenea, ea cere instanţei să ia măsurile necesare în vederea restabilirii ordinii constituţionale care ar trebui să existe între autorităţile publice: \"CC trebuie să se pronunţe asupra dreptului celor două Camere ale Parlamentului de a solicita declanşarea procedurii de începere a urmăririi penale împotriva miniştrilor şi foştilor miniştri, care au calitatea de parlamentari, cu privire la care există şi o cerere de urmărire penală formulată de preşedintele României, precum şi asupra legitimităţii Ministerului Public de a refuza înaintarea dosarelor penale ale acestora Parlamentului\". În opinia ei, toate cele trei autorităţi prevăzute de art. 109 alin. (2), teza întîi din Constituţie, au acelaşi drept, care nu poate fi îngrădit, opinie exprimată şi de CC, prin Decizia nr. 1133/2007. Aceasta înseamnă că nu se poate pune problema excluderii Camerelor Parlamentului de la dreptul de a cere Ministerului Public începerea urmării penale a miniştrilor şi foştilor miniştri care au şi calitatea de parlamentar. Preşedintele CSM a anunţat încă de săptămînta trecută că va sesiza Curtea cu privire la acest conflict juridic dintre Ministerul Public şi Parlament. Ea sublinia că urmează să îşi motiveze sesizarea, alături de care vor fi adăugate şi punctele de vedere ale Ministerului Public, implicit ale DIICOT şi DNA. Anterior, CSM a primit sesizarea Ministerului Public privind conflictul constituţional pe care l-ar avea cu Parlamentul, ca urmare a solicitării Legislativului de a da avize de cercetare în cazul miniştrilor sau foştilor miniştri care sînt şi parlamentari. În legătură cu acest fapt, Kovesi a subliniat că, în acest moment, ancheta în cele opt dosare privind foşti şi actuali miniştri, desfăşurate de DIICOT şi DNA, nu sînt blocate, însă avizul CSM asupra faptului dacă Legislativului trebuie să-i parvină cererile de urmărire penală pune în discuţie independenţa procurorilor. Kovesi afirma că nu există un temei legal potrivit căruia Parchetul să înainteze dosarele de urmărire penală unei alte autorităţi a statului: \"Nu am transmis dosarele la Parlament pentru că am considerat că, în acest moment, suntem în faţa unui conflict juridic, motiv pentru care am cerut CSM să sesizeze CCă cu privire la conflictul iscat între autoritatea judecătorească şi legislativ\". Avînd în vedere că sesizarea CC este atributul exclusiv al CSM, Ministerul Public a transmis acestei instituţii sesizarea, împreună cu punctele de vedere ale structurilor specializate care au în lucru dosarele de urmărire penală, cît şi ale secţiei de resurse umane şi documentare a Parchetului instanţei supreme. Şi Senatul a anunţat că sesizează CC privind conflictul de natură constituţională dintre Preşedinţie, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Justiţiei (MJ), pe de o parte, şi Parlament, pe de alta, în privinţa cererii de urmărire a penală a miniştrilor care sînt şi parlamentari, Legislativul susţinînd că e necesar şi avizul său.