Premierul britanic, David Cameron, a anunţat, ieri, o înăsprire a regulilor de alocare a ajutoarelor sociale imigranţilor europeni, cu puţin timp înainte de deschiderea completă a pieţei muncii pentru români şi bulgari. În consecinţă, acesta a fost criticat de Bruxelles, care a avertizat împotriva ”isteriei”. Într-un articol publicat în ”The Financial Times”, liderul conservator şi-a exprimat dorinţa ca, în cadrul planului său de reformare a UE, libertatea de mişcare să nu mai aibă loc în mod necondiţionat. Însă comisarul european pentru Muncă, Laszlo Andor, l-a acuzat pe David Cameron, într-un interviu pentru BBC, de o ”reacţie excesivă şi regretabilă” şi că ”distorsionează realitatea”. Cameron, care s-a angajat să organizeze un referendum asupra apartenenţei la UE până la sfârşitul lui 2017, în cazul realegerii partidului său, în urma unor presiuni tot mai puternice din partea euroscepticilor, a afirmat că împărtăşeşte îngrijorările populaţiei, care se teme de un aflux de imigranţi români şi bulgari după anularea restricţiilor care le sunt impuse, pe 1 ianuarie.

David Cameron a anunţat o schimbare a regulilor, astfel încât nou-veniţii europeni să nu poată cere alocaţie de şomaj în primele trei luni de şedere, şi vrea să limiteze la şase luni plata acestei alocaţii, cu excepţia situaţiei în care beneficiarii pot demonstra că au perspective reale să găsească un loc de muncă. Nou-veniţii nu vor putea să ceară nici ajutor pentru locuinţă imediat, iar nivelul minim al veniturilor în baza căruia obţin acces la ajutoare va fi revizuit. Premierul a anunţat, de asemenea, că cei care nu au venit să muncească, cerşesc sau dorm pe stradă vor fi expulzaţi. Cameron a îndemnat la ”introducerea unor noi dispoziţii în vederea încetinirii accesului complet la piaţa muncii a fiecărei ţări, până când suntem siguri că acest lucru nu va cauza mişcări enorme de migrare”. El sugerează să se ceară ca noile ţări să atingă un anumit nivel de venit sau PIB pe locuitor înainte de a beneficia de o libertate de mişcare deplină pentru cetăţenii lor. În plus, premierul britanic propune ca fiecare ţară să fie autorizată să stabilească cote anuale în domeniul migrării. Laszlo Andor a apreciat că ”ar trebui ca realitatea să fie prezentată mai corect, nu sub presiunea isteriei care domneşte uneori în Marea Britanie”. Comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, a transmis, ieri, autorităţilor de la Londra că libera circulaţie a persoanelor nu se negociază, atât timp cât Marea Britanie este membră a UE şi a Pieţei Unice.

ROMÂNII, BENEFICIARII PRINCIPALI Românii reprezintă cel mai mare grup de cetăţeni europeni (26.000 de persoane) care au primit, în anul 2011, cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene, urmaţi de polonezi (11.000), italieni (7.500) şi portughezi (6.900), potrivit cifrelor publicate miercuri de Biroul de statistică al UE (Eurostat). În 2011, statele UE au acordat cetăţenia unui număr de 783.100 de persoane, cu 4% mai puţin faţă de 2010. Scăderea, care intervine după trei ani consecutivi de creştere, are loc ca urmare a acordării unui număr mai mic de cetăţenii în patru state importante ale UE: Marea Britanie (177.600 de persoane, mai puţin cu 9% decât în 2010), Franţa (114.600, în scădere cu 20%), Spania (114.600, în scădere cu 7%) şi Italia (56.200, în scădere cu 15%). Doar în Germania s-a înregistrat o creştere a numărului de cetăţenii acordate (109.600, +5%). Aproape trei sferturi dintre cetăţeniile acordate de ţările UE provin din aceste cinci ţări. În raport cu populaţia totală a fiecărui stat membru, Luxemburgul a acordat cel mai mare număr de cetăţenii (6,6 cetăţenii acordate la 1.000 de locuitori), urmat de Suedia (3,9), Marea Britanie (2,8) şi Belgia (2,7). Zece state UE, între care şi Italia, au acordat mai puţin de o cetăţenie la 1.000 de locuitori, în timp ce media UE este stabilită la 1,6 de cetăţenii acordate. În 2011, noii cetăţeni UE au provenit în principal din Africa (26% din total), Asia (23%), din ţările europene din afara UE (19%), America de Nord şi de Sud (17%) sau alte state membre ale UE (11%). Cele mai mari grupuri care au dobândit cetăţenia unui stat membru UE sunt de origine marocană (64.300 de persoane, dintre care 55% care au dobândit cetăţenie franceză sau spaniolă), Turcia (48.900, dintre care 58% au dobândit cetăţenia germană), Ecuador (33.700, dintre care 95% au dobândit cetăţenia spaniolă) şi India (31.700, dintre care 83% au dobândit cetăţenia britanică).