De la Cannes, filmul românesc se vede foarte bine

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

De la Cannes, filmul românesc se vede foarte bine

Cultură 05 Mai 2007 / 00:00 910 accesări

Şi cum să nu fie aşa, cînd, în competiţia oficială, alături de fraţii Coen, de Kusturica, Alexander Sokurov, Quentin Tarantino, Gus Van Sant, Bela Tarr şi alţi regizori de elită, a fost selectat filmul lui Cristian Mungiu “4 luni, 3 săptămîni şi 2 zile”? Cînd ultimul film al lui Cristian Nemescu, “California Dreaming”(Nesfîrşit), va fi prezentat în secţiunea Un Certain Regard, fără ca autorul să mai poată, din nefericire, să audă ropotele de aplauze ale spectatorilor de pe Croazetă, ca anul trecut... Iar în juriul de la aceeaşi secţiune, vom fi reprezentaţi de Cristi Puiu, regizor foarte respectat în străinătate. Probabil din acest motiv a fost ales să prezinte filmul “Pădurea spînzuraţilor” în formă restaurată de Arhiva Naţională de Film, într-un proiect ambiţios lansat de Martin Scorsese, care s-a concretizat în World Cinema Foundation, asociaţie care îşi propune să finanţeze restaurarea, prezervarea şi difuzarea în lumea întreagă a filmelor din Africa, America Latină şi Asia de Est, dar nu numai. În acest an au fost alese trei titluri: unul din Maroc, semnat de Ahmed El Maanouni, prezentat de însuşi Scorsese, unul din Brazilia, semnat de Mario Peixoto (“Limite”), realizat în 1931, film care va fi prezentat de Walter Salles, şi “Pădurea spînzuraţilor” al lui Liviu Ciulei.

În cadrul Atelierului, Cătălin Mitulescu va prezenta următorul lui film, în fază de proiect, la care începe lucrul în septembrie, la Constanţa. “Un balon în formă de inimă” îi va avea în rolurile principale pe Gabriel Manea şi Dorothea Petre, şi va radiografia o lume despre care se vorbeşte, dar despre care nu se ştie cu adevărat mare lucru: orfelinatele comuniste. Mai ales, măsura în care un astfel de loc îşi pune amprenta pe destinul unui om. Eroul a crescut cu o singură certitudine: ca să supravieţuieşti, trebuie să fii “rău”. Dar păstrează în suflet o sămînţă de “bine” negerminată, aşteptînd momentul pentru a-i da viaţă. O va face îndrăgostindu-se: ne va oferi imaginea unui om care, prin puritatea şi naivitatea lui, va schimba vieţile altora, chiar dacă va sfîrşi prin a se sacrifica, închizînd cercul unui idealism greu de digerat de unii. Cu ochii pe competiţia oficială, de unde aşteptăm o surpriză românească, de ce nu, din partea juriului condus de britanicul Stephen Frears, la cea de-a 60-a aniversare a celui mai mare festival de film din lume, mai amintim că gazda ceremoniei de deschidere va fi Diane Kruger şi că spectacolul va avea loc, ca de obicei, în Palatul Festivalurilor.



12