Exerciţii militare internaţionale la care participă 15 ţări, între care SUA și România, au început, ieri, în Ucraina, unde încălcările armistiţiului au continuat. Autorităţile locale au anunţat moartea a şase civili în cursul confruntărilor dintre armata ucraineană şi rebeli, în ultimele 24 de ore, la Doneţk, cel mai grav bilanţ de la instaurarea armistiţiului. Cinci persoane au fost ucise pe loc de bombardamente, iar a şasea, grav rănită, a decedat la spital, conform viceprimarului Kostiantin Savinov. Alţi 15 civili au fost răniţi. Într-un comunicat, OSCE a precizat că observatorii săi au fost martorii unor bombardamente cu mortiere. ”Patru obuze au căzut şi au explodat în 20 de secunde la 200 de metri de poziţia echipei de observatori”, a precizat OSCE. Obuzele au căzut în cartierul Kievski, din nord-vestul oraşului Doneţk. Observatorii au constatat un alt bombardament puţin mai târziu, într-un alt cartier, la un kilometru distanţă de cel anterior. Kievul îi acuzase duminică pe rebeli că ameninţă procesul de pace prin intensificarea tirurilor asupra obiectivelor ucrainene.

Aceste acuzaţii, după un armistiţiu încheiat între Guvern şi insurgenţi la 5 septembrie, pentru a pune capăt celor cinci luni de lupte soldate cu 2.700 de morţi, au loc la o zi după un conflict între Kiev şi Moscova cu privire la intenţiile reale ale fiecărei tabere. Duminică, jurnaliştii AFP au fost martorii unui duel al artileriei grele, fiind lansate până la 20 de tiruri pe minut în apropierea aeroportului din Doneţk, instalaţii aflate sub controlul forţelor armate ucrainene. Un fum negru acoperea cerul în apropiere. În timp ce rebelii trăgeau din zonele locuite, forţele armate ucrainene ripostau de pe aeroport. Primăria din Doneţk, care a calificat situaţia drept critică, a declarat duminică seara că bombardamentele au provocat victime în rândul populaţiei, fără alte detalii.

NEÎNCREDERE Armistiţiul este privit cu neîncredere de occidentali, care îl consideră insuficient pentru a garanta o pace durabilă. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a cerut o rezolvare politică bazată pe principiul suveranităţii Ucrainei. În timp ce Kievul şi occidentalii acuză Rusia că joacă un rol activ în cadrul rebeliunii separatiste, prin trimiterea de arme şi militari - potrivit imaginilor din satelit deţinute de NATO -, militari din 15 ţări, între care SUA, dar și România, cu 60 de militari, desfășoară, începând de ieri şi până la 26 septembrie, exerciţii Rapid Trident 14, în apropiere de Liov, în vestul Ucrainei. Cu câteva zile înaintea unei vizite a lui Petro Poroşenko la Washington, Rusia a acuzat SUA că alimentează conflictul din est din motive pur strategice, în timp ce Kievul a denunţat o tentativă rusă de eliminare a Ucrainei. Totuși, Poroșenko a amânat pentru finele anului viitor ratificarea acordului de liber-schimb cu UE, spre satisfacția președintelui rus. Ratificarea, ce concretizează îndepărtarea acestei foste republici sovietice de Rusia, este, pentru unii, ratată prin amânarea până la sfârşitul lui 2015 a intrării în vigoare a acordului de liber-schimb cu UE, ceea ce le oferă timp europenilor pentru a discuta cu Moscova pe tema acestui acord faţă de care Rusia s-a opus vehement. Un ministru adjunct ucrainean al Afacerilor Externe, Danilo Lubkivski, şi-a anunţat demisia pe pagina de Facebook: ”Această amânare trimite un semnal nefavorabil întregii lumi: agresorului, aliaţilor şi, cel mai important, cetăţenilor ucraineni”.

RĂZBOI PLANIFICAT DE 11 ANI? Conducerea militară a Rusiei a planificat războiul cu Ucraina în urmă cu cel puțin 11 ani, a declarat, la Riga, economistul Andrei Illarionov, fost consilier al președintelui rus, Vladimir Putin, informează Unian.ua, care citează ziarul estonian ”Postimees”. Potrivit lui Illarionov, ”conflictul din Ucraina este, în realitate, un război al Rusiei împotriva Ucrainei, în condițiile în care conducerea militară rusă a planificat acest război de mai bine de 11 ani”. ”Pofta vine mâncând”, a subliniat Illarionov, amintind de acțiunile Rusiei în Osetia de Sud, Abhazia și Crimeea. În opinia lui Illarionov, conflictul din Ucraina nu poate fi rezolvat pe calea negocierilor. Fostul consilier al lui Putin a catalogat sancțiunile UE la adresa Rusiei drept ”o anecdotă”. El a comentat situația din Ucraina, duminică, la Riga, unde a avut loc Conferința pentru Securitate Globală și Regională. La ora actuală, Illarianov activează ca cercetător principal în cadrul centrului american Cato. Andrei Illarionov a fost consilierul lui Putin în perioada 2000-2005. În luna martie a acestui an, el a atenționat, într-un interviu acordat publicației suedeze ”Svenska Dagbladet”, că Putin va dori să cucerească și Finlanda. Potrivit lui Illarionov, ”Putin ar dori să-i redea Rusiei granițele Imperiului Rus, adică cel puțin Finlanda și republicile baltice”.