La începutul anului 2009, cînd ţările din întreaga Europă resimţeau din plin criza financiară, premierul României, Emil Boc, avea previziuni dintre cele mai optimiste în ceea ce priveşte situaţia României. Alimentat cu tot felul de statistici fantomă, Boc avea curajul să anunţe o uşoară creştere a economiei româneşti şi un deficit bugetar care, cu indulgenţă, putea ajunge la 3,5%. În numai cîteva luni, tăvălugul crizei financiare a atins serios România, Guvernul condus, sau nu, de Emil Boc fiind nevoit să apeleze la Fondul Monetar Internaţional (FMI). După discuţii, în care Boc şi ai lui miniştri au promis marea cu sarea celor de la FMI, România a obţinut mult aşteptata finanţare de 20 de miliarde de euro. La cîteva săptămîni după primirea primei tranşe, reprezentanţii FMI s-au prezentat în România pentru a vedea cum se prezintă economia. În loc să dea veşti despre o uşoară revigorare a economiei româneşti, reprezentanţii FMI au constatat că deficitul bugetar a crescut într-o lună cît la alte state în 10 ani. Proasta gestionare a banilor primiţi de la FMI a condus la un deficit bugetar anunţat chiar de Boc, de 8% din PIB, cu tendinţe de creştere. Ministerele cheie din Guvernul lui Boc se află, unde altfel, în mînile pedeliştilor, care, în loc să susţină economia românească au condus-o spre faliment. Cum anul 2009 este unul ratat, reprezentanţii FMI încearcă să regleze din mers căruţa Boc-ului, impunînd Guvernului, pentru 2010, scăderea deficitului bugetar la sub 6% din PIB. „Scăderea deficitului la sub 6% din PIB este condiţionată de o reducere a deficitului structural cu 2,5% din PIB, prin limitarea cheltuielilor care nu sînt legate de ciclurile economice, adică prin reforme structurale. Aici este inclusă şi disponibilizarea din sectorul public, dar nu se mai specifică nicio cifră în scrisoarea suplimentară de intenţie“, au declarat surse guvernamentale. Misiunea FMI va propune board-ului instituţiei ca o parte din următoarele două tranşe, respectiv din septembrie şi decembrie, să fie alocată pentru finanţarea deficitului bugetar, după ce acesta a fost majorat de la 4,6% la 7,3% din PIB, a declarat şeful delegaţiei FMI la Bucureşti, Jeffrey Franks.

Creşterea taxelor şi disponibilizările - soluţiile propuse de FMI

Şeful misiunii FMI la Bucureşti a afirmat că situaţia economică din România a fost mai rea decît se aşteptau cînd au fost negociate condiţiile împrumutului: „În martie, cînd am negociat acordul, credeam că PIB-ul va scădea cu 4,1% în 2009. Acum estimăm că PIB-ul va scădea cu 8 - 9% la nivelul anului 2009. Ceea ce înseamnă o recesiune foarte severă care a lovit România“. Potrivit unui scenariu trist pentru români, în 2010, creşterea taxării va aduce un plus de 0,3% din PIB prin încasările din accize pe tutun şi carburanţi, iar la nivel de economii se urmăreşte un impact pozitiv de 0,35% din PIB pe partea cheltuielilor salariale, prin disponibilizări şi îngheţarea salariilor. Guvernul şi FMI sînt de acord că veniturile programate pentru acest an vor înregistra o nerealizare de 17,5 miliarde de lei, echivalentul a 3,5% din PIB. Guvernul va trebui să aprobe o nouă rectificare bugetară, prin care să reducă nivelul cheltuielilor programate pentru acest an cu 0,9% din PIB. Cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar se vor reduce anual cu 0,5% din PIB, din 2010, astfel încît să reprezinte sub 6% din PIB după următorii 4-5 ani, a declarat şeful delegaţiei FMI în România, Jeffrey Franks. \"S-a ajuns, de la 7,5% din PIB, la 9% din PIB să reprezinte cheltuielile cu salariile”, a spus oficialul FMI. În ceea ce priveşte legea unică a salarizării, FMI insistă pentru menţinerea calendarului iniţial, adică finalizarea legii pînă la finele lunii octombrie, dar consideră că o restructurare în sectorul bugetar trebuie realizată pe criterii care să menţină în sistem oameni capabili şi dornici de o carieră în sectorul public. Reprezentanţii PSD, prezenţi la discuţiile cu FMI, au reuşit să convingă FMI să renunţe la măsura disponibilizării a 150.000 de bugetari. Un alt succes, dacă îi putem spune aşa, obţinut tot de reprezentanţii PSD, se referă la intrarea bugetarilor în concedii fără plată. Preşedintele Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene, Liviu Dragnea, a declarat, ieri, că reprezentanţii administraţiei locale nu sînt de acord cu reducerea personalului din acest domeniu, dar pot accepta eventual concedii fără plată de 10-12 zile pentru toţi funcţionarii şi aleşii locali. „Este vorba de o reducere a cheltuielilor de funcţionare din tot ce înseamnă administraţie publică, care înseamnă şi cheltuieli de personal, cheltuieli cu bunuri şi servicii şi alte cheltuieli“, a declarat Dragnea. Guvernul Boc visează frumos şi prevede un an 2010 ceva mai bun decît actualul. Acest lucru nu se poate întîmpla dacă miniştrii pedelişti conduşi de Boc nu renunţă la aruncarea banului public pe apa sîmbetei.