Cumpărat în 2002 de familia Tudor din Vîlcea prin licitaţie, Hotelul Riviera din Mamaia a revenit în proprietatea statului, prin Ministerul pentru IMM, Comerţ şi Turism, în urma unei majorări de capital la care instituţia a participat doar cu terenurile aferente hotelului, piscinei şi parcării aferente. Astfel, Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) firmei Mamaia Riviera din Rîmnicu Vîlcea, care deţine hotelul din nordul staţiunii Mamaia, a hotărît, pe 22 septembrie, majorarea capitalului social al firmei cu suma de 428.000 de lei, reprezentînd un aport al Ministerului pentru IMM, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, în urma căreia ministerul a ajuns să deţină 81,99% din companie, restul de 18% aparţinînd familiei Tudor, fostul proprietar al hotelului. Anterior deciziei AGA, Elena Maria Tudor şi Andreea Ioana Tudor controlau, în mod egal, titlurile firmei Mamaia Riviera. La majorarea de capital, Ministerul pentru Comerţ şi Turism a participat cu trei terenuri. Primul dintre acestea are o suprafaţă de 2.570 de metri pătraţi şi este aferent construcţiei “Hotel şi restaurant Riviera”, a doua suprafaţă are 596 de metri pătraţi şi este aferentă piscinei hotelului, iar al treilea teren, de 148 de metri pătraţi, corespunde parcării hotelului. Reprezentanţii Ministerului pentru Comerţ şi Turism au refuzat să prezinte motivul pentru care instituţia a preluat hotelul şi nici dacă acesta va fi păstrat în proprietatea statului sau va fi scos la vînzare. “Nu m-am ocupat eu de asta. Vorbiţi cu domnul ministru Silaghi”, a spus Lucia Morariu, secretar de stat pe probleme de turism în minister. Ministrul Ovidiu Silaghi a refuzat însă să comenteze subiectul, invocînd, în decurs de două zile, lipsa de timp. Şi Ion Tudor, cel care a cumpărat hotelul în 2002, a refuzat să comenteze tranzacţia, susţinînd doar că “a fost o discuţie cu ministerul, care ar fi vrut să preia hotelul, dar că nu s-a concretizat încă nimic”. Cu toate acestea, la Registrul Comerţului, potrivit ultimei modificări a structurii acţionariatului, care a avut loc pe 2 octombrie 2008, Ministerului pentru IMM, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale deţine 81,99% din firma Mamaia Riviera, restul de 18% fiind împărţit în mod egal între Elena Maria Tudor şi Andreea Ioana Tudor. Prin aplicarea prevederilor Legii 137/2002, “privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării”, statul ar putea redeveni acţionar la mai multe hoteluri prin majorarea capitalului cu aportul terenului. Surse din turism susţin că multe hoteluri nu au inclus terenul în capitalul social. Potrivit unui anunţ publicat în Monitorul Oficial, majorarea de capital de la Mamaia Riviera s-a făcut în baza dispoziţiilor articolului 32 din Ordonanţă de Urgenţă nr. 88/1997, privind privatizarea societăţilor comerciale şi a prevederilor articolului 12, paragrafele 3 şi 5, din Legea 137/2002, “privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării”. Articolul 32 din ordonanţa nr. 88, prevede că \"Fondul Proprietăţii de Stat poate conveni cu investitorul ca acesta din urmă să constituie o garanţie din preţul de vânzare, prin deschiderea unui cont în bancă pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu minim acceptate, precum şi pentru situaţiile în care, ulterior cumpărării unui pachet de acţiuni, apar situaţii ce angajează răspunderea patrimonială a investitorului în legătură cu protecţia mediului”. Potrivit articolului 12, paragraful 3, din Legea 137, administratorii societăţii comerciale sînt obligaţi să solicite înregistrarea majorării capitalului social la oficiul registrului comerţului în termen de 30 de zile de la data emiterii certificatului”. Amintim că Riviera a fost vîndut în aprilie 2002, printr-o licitaţie publică organizată de Ministerul Turismului de la acea vreme. Pornind de la o valoare de 56 miliarde lei, suma la care a fost adjudecat hotelul a ajuns la 188,918 miliarde lei, aproximativ 6 milioane de euro la cursul de la acea vreme. Cîştigătorul licitaţiei a fost firma Olăneşti S.A, deţinută de familia Tudor din Rîmnicu Vîlcea. În iunie 2007, Ion Tudor declara că hotelul Riviera a fost scos la vînzare, iar suma cerută pe el se ridică la circa 20 de milioane de euro. “Ne-am gîndit să-l vindem pentru că noi locuim în Vîlcea şi ne este greu să mergem tot timpul la mare pentru a ne putea ocupa de această afacere. Cer pe el 20 de milioane de euro pentru că doar terenul de lîngă hotel are 6.300 de metri pătraţi, şi un metru pătrat de teren în zonă costă peste 2.000 de euro”, spunea atunci Tudor. Hotelul, clasificat la trei stele, are 230 de camere şi 14 etaje, fiind cea mai înaltă unitate de cazare de pe Litoral.