Sănătatea din România este pusă, din nou, la grele încercări. O altă conducere a Ministerului Sănătăţii (MS), o altă politică, o altă reformă. Ce aşteaptă populaţia, asiguraţii plătitori, obligatoriu, la Fondul Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate? Nimic mai simplu. Servicii medicale de calitate, în unităţi medicale decente, unde să profeseze cadre medicale relaxate, nu încruntate din cauza lipsurilor şi neajunsurilor. Oamenii doresc ca asigurarea pe care o plătesc să fie cu adevărat justificată. Îşi doresc să nu fie nevoiţi să se plimbe pe drumuri de la un spital la altul, în lipsa dotărilor, să nu fie nevoiţi să scoată bani din buzunare pentru medicamente banale sau pentru materiale sanitare. Asiguraţii din România s-au săturat să tot audă că Sănătatea nu are bani, s-au săturat ca medicii să ridice din umeri, să fie umiliţi, să fie puşi în faţa unor boli crunte ale sistemului. De mai bine de 20 de ani, spitalele din România se află veşnic pe lista datornicilor, de mai bine de 20 de ani, spitalele apelează la fel şi fel de artificii pentru a putea supravieţui. Cine se face vinovat de toate aceste neajunsuri? A plătit sau va plăti cineva pentru starea jalnică în care a ajuns unul dintre cele mai importante domenii ale unei ţări? Răspunsurile se tot lasă aşteptate. Mulţi îşi pun speranţa în noul Guvern Ponta. Este clar că oamenii nu vor să mai fie, din nou, dezamăgiţi. Încă din prima parte a anului 2013, Sănătatea a fost supusă unor „şocuri” mai mult sau mai puţin agreate de populaţie şi de cei direct implicaţi în sistem. De exemplu, anunţata stopare a finanţării către spitalele private. Aşa cum era firesc, reacţiile au fost în număr mare, justificările fiind pe măsură. De data aceasta se vrea o reformă reală, curată, cu efecte benefice populaţiei, asta spun autorităţile sistemului sanitar. Se lucrează intens la noul Contract-cadru, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, anunţând, de la o zi la alta, diferite prevederi. Este adevărat, deocamdată doar la „capitolul propuneri”.

VIDEOCONFERINŢĂ, MONOLOG AL MINISTRULUI SĂNĂTĂŢII Ieri seară, reprezentanţi ai autorităţilor locale - ce au deja în administrare unităţi sanitare, manageri de spitale, reprezentanţi ai direcţiilor de sănătate publică, au fost convocaţi la o videoconferinţă cu ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. Demnitarul n-a făcut altceva decât să anunţe oficialilor prezenţi propunerile vizate pentru noul Contract - cadru din 2013, dar şi unele aspecte certe care, din păcate, nu vor face altceva decât să umbrească sistemul sanitar. Este vorba despre bugetul inexistent pentru investiţii şi reparaţii în cadrul spitalelor. Indignările managerilor, dar şi ale autorităţilor locale care au investit în unităţile sanitare tocmai pentru ca populaţia să aibă parte de un act medical de calitate sunt absolut justificate. Se ştie că autoritatea locală Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) este poate singurul consiliu din ţară care a investit vizibil în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU), una dintre cele mai importante unităţi sanitare din Dobrogea (vara fiind unitatea la care apelează şi turiştii care au probleme, atât români cât şi străini). Preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu, şi-a propus de la bun început ca populaţia să uite că „cel mai bun medic este trenul la Bucureşti”, dar şi că „la Constanţa se moare cu zile”. Pentru asta s-a impus modernizarea şi înfiinţarea unor noi clinici, toate dotate la standarde europene. Constanţa este singurul judeţ care a reuşit să aducă specialişti de mare valoare, atât de la Bucureşti - Spitalul Floreasca, cât şi de la spitale din străinătate. Autorităţile locale sunt conştiente de faptul că un act medical de cea mai bună calitate, pentru care toată lumea militează, se poate realiza doar dacă există aparatură de ultimă oră, nu doar profesionişti. „Vreau să cred că videoconferinţa de astăzi (ieri - n.r.) a fost un vis urât, iar când mă trezesc mâine (astăzi - n.r.), nimic nu va fi adevărat”, a declarat vicepreşedintele CJC, Cristinel Dragomir. Oficialul local s-a arătat nemulţumit de faptul că întâlnirea a fost practic un monolog al ministrului, care a trasat sarcini foarte dure şi atât. „Ne pare rău de ce se întâmplă. Mă întristează pentru că toate eforturile noastre, ale CJC, nu pot fi duse la bun sfârşit”, a declarat vicepreşedintele Dragomir, care a adăugat că şi-ar fi dorit să intervină, să-şi expună punctele de vedere. Managerul SCJU, dr. Dan Căpăţână, a rămas la fel de dezamăgit de întâlnirea cu ministrul. „A spus că nu vom primi niciun leu pentru aparatură. Problema este că avem aparate vechi care au termenul aproape de durata limită de viaţă. Şi sunt aparate importante, de terapie intensivă, neonatologie. Nu avem nici bani de reparaţii, d-apoi să cumpărăm altele noi, performante”, a declarat dr. Căpăţână, care, la rândul său, a apreciat videoconferinţa ca fiind un monolog al ministrului. Au fost şi manageri de spitale care au avut şi alte doleanţe. De exemplu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Constanţa, dr. Stela Halichidis, a declarat că o urgenţă pentru spitalul pe care-l conduce o constituie deblocarea posturilor, deficitul de personal, atât cu pregătire superioară cât şi medie, fiind unul important. Managerul Spitalului Municipal Medgidia, dr. Stere Buşu, s-a arătat optimist, aşteptând finalul Contractului-cadru din Sănătate cu speranţa că lucrurile nu vor rămâne chiar aşa cum au fost anunţate. Contractul cadru din Sănătate va fi supus dezbaterii publice începând de astăzi, pe site-ul MS (www.ms.ro). Directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa, dr. Constantin Dina, a declarat că, în perioada imediat următoare, spitalele vor fi supuse unor audituri financiare, ministrul precizând că după rezultatul acestora se vor putea lua decizii.

Bugetul MS a fost avizat favorabil, ieri, de comisiile parlamentare, cu 21 de voturi \"pentru\" şi cinci \"împotrivă\", ministrul Eugen Nicolăescu spunând că nu poate accepta cele 178 de amendamente, cel puţin în acest moment. Nicolăescu a prezentat în faţa membrilor comisiilor de specialitate ale Parlamentului proiectul de buget pentru Sănătate pe 2013, precizând că, deşi în cifre este un buget mai mare decât în 2012, în fond el este mai mic, întrucât aproape patru miliarde de lei reprezintă datorii.