Pînă în prezent, conform legislaţiei în vigoare, soţii implicaţi într-un divorţ nu aveau dreptul de a exprima în instanţă motivele pentru care au luat hotărîrea de a pune capăt căsniciei lor, argumentele lor fiind expuse de către martori. Pentru prima dată judecătorii Curţii Constituţionale urmează să decidă pînă la sfîrşitul acestei luni dacă interdicţia interogatoriului soţilor implicaţi într-un proces de divorţ, valabilă din anul 1948, este sau nu constituţională. Excepţia de neconstituţionalitate a fost formulată de un avocat din cadrul Baroului Bucureşti, care consideră că dispoziţiile din Codul de Procedură Civilă privitoare la divorţ se află în contradicţie cu prevederile cuprinse în Codul Familiei. Interdicţia a fost introdusă după “reforma” din 1948, cînd regimul comunist a suprimat o serie de prevederi din procedura civilă. Un articol din Codul Familiei, stipulează că “instanţele judecătoreşti au obligaţia de a stărui prin toate mijloacele de probă” pentru a descoperi adevăratele raporturi dintre soţii care divorţează. Punctul de vedere al avocatului este confirmat şi de Codul civil francez, care precizează că motivele ce stau la baza divorţului “pot fi dovedite prin orice mijloace de probă, inclusive mărturisirea (n.r. - interogatoriul)”. Avocatul bucureştean susţine că nu ar fi echitabil ca soţii implicaţi direct în procesul de divorţ să nu poată vorbi în faţa judecătorilor despre motivele divorţului, în condiţiile în care decizia de a pune capăt unei căsnicii este una strict personală. Prin interdicţia interogatoriului părţilor implicate într-un proces de divorţ, se încalcă şi prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.