SUPRAVEGHERE CONSTANTĂ Peste 100 de persoane au fost arestate, în ultimii ani, datorită programelor de supraveghere electronică şi telefonică în străinătate ale Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) a SUA, a indicat, ieri, comisia care a anchetat activitatea NSA, încercând să aplaneze criticile dure la adresa activităţii sale. Comisia publică, independentă şi consultativă, formată din cinci membri, a aprobat oficial un amplu raport privind programele de supraveghere ale NSA în străinătate, printre care şi PRISM, pentru a le analiza funcţionarea şi a le valida legalitatea. Experţii au concluzionat că supravegherea comunicaţiilor pe internet şi telefonice ale non-americanilor în străinătate, în conformitate cu articolul 702 al legii privind spionajul, a fost unul dintre cele mai eficiente instrumente ale serviciilor americane de informaţii în lupta împotriva terorismului.

Potrivit propriei lor analize non-exhaustive a operaţiunilor NSA, în aproximativ 30 de cazuri, informaţiile obţinute datorită acestor programe au fost catalizatorul care a permis identificarea unor terorişti necunoscuţi până atunci şi/sau a unor planuri de atentate. În alte 20 de cazuri, supravegherea a contribuit la o anchetă antiteroristă încă în desfăşurare. Comisia susţine că 15 dintre cazurile examinate ar implica o legătură cu SUA, cum ar fi locul unui plan de atentat sau localizarea agenţilor, în timp ce 40 au implicat exclusiv agenţi sau planuri în ţări străine. Comisia a confirmat că această analiză este cea mai recentă şi este diferită de cea furnizată anterior de agenţiile de informaţii. Anul trecut, în nebunia dezvăluirilor lui Edward Snowden, NSA a luat apărarea numeroaselor programe de supraveghere, afirmând că acestea s-au dovedit utile pentru a descoperi activităţi teroriste în 54 de situaţii.

EXTREMIŞTII DE SERVICIU Eforturile utilizatorilor de a se proteja sunt privite de NSA cu mare suspiciune, aşa că programele de criptare au făcut subiectul unor demersuri serioase pentru a fi ”penetrate”. Cei care se folosesc de astfel de programe trebuie să ştie că NSA îi consideră potenţiali ”extremişti”. Printre cei care au dorit să îşi protejeze comunicaţiile pe internet sunt însă, de cele mai multe ori, jurnalişti, avocaţi sau activişti pentru drepturile omului. De asemenea, şi cei care caută programe de criptare, precum sistemul de operare Tails, dezvoltat de Linux, ajung în vizorul NSA. Informaţiile au fost date publicităţii de către jurnaliştii Lena Kampf, Jacob Appelbaum şi John Goetz, într-un articol publicat pe site-ul Tagesschau. Ei au ajuns la aceste concluzii după ce au studiat codul-sursă folosit de programul de supraveghere al NSA, XKeyscore.

Tor este un sistem de servere la care se loghează routerele pentru obţinerea unor conexiuni sigure, care să facă imposibilă identificarea adreselor IP ale utilizatorilor atunci când navigă pe net. Sunt circa 5.000 de persoane care lucrează pentru ca acest sistem să fie operabil, fiind folosit de sute de mii de oameni care îşi doresc, în primul rând, respectarea dreptului la intimitate. Mulţi dintre aceşti utilizatori locuiesc în ţări cu regimuri autoritare şi este vitală ascunderea activităţilor lor pe internet. Numai că simpla vizitare a site-ului Tor îi pune acum pe lista neagră a NSA. Tor („poartă“ în limba germană) este monitorizat atent de NSA. Atenţie sporită este acordată unui număr de opt servere care funcţionează ca porţi de acces la întreg sistemul. Tor îşi are baza în Germania şi una dintre aceste porţi de acces este operată de grupul de hackeri Chaos Computer Club. O altă cale de acces este operată de studentul la informatică Sebastian Hahn, unul dintre cei care au descoperit monitorizarea la care este supus sistemul de către NSA. Activitatea sistemului nu este compromisă, dar NSA poate afla adresele IP ale utilizatorilor prin analizarea şi compararea datelor întregii activităţi pe internet ale acestora. Tor este supravegheat doar pentru a furniza NSA lista celor pe care trebuie să îi urmărească.

Nu este foarte clar cum Lena Kampf, Jacob Appelbaum şi John Goetz au obţinut codul-sursă al Xkeyscore, un program invaziv folosit cu nesaţ de agenţiile de spionaj din SUA, Marea Britanie, Canada, Australia şi Noua Zeelandă, alianţă denumită Cei Cinci Ochi. Existenţa programului a fost deconspirată în 2013, de către fostul analist al NSA Edward Snowden. În mod ironic, Tor a fost creat pentru Marina Militară americană, pentru ca soldaţii să poată ţine legătura cu familiile lor, şi a fost finanţat în cea mai mare parte de Guvernul american. Oare şi aceşti utilzatori sunt consideraţi extremişti?